Ilie Bolojan propune creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, ca parte a reformei pensiilor speciale.
Premierul avertizează că România riscă să piardă 230 de milioane de euro din fondurile UE dacă nu clarifică urgent modul de pensionare al magistraților, subliniind că pensiile speciale creează inechități sociale, afectează calitatea actului de justiție și pun presiune pe sustenabilitatea sistemului.
Bolojan: Avem o urgență privind clarificarea modului în care se pensionează magistrații
Ilie Bolojan avertizează că România riscă să piardă 230 de milioane de euro din fondurile europene dacă nu clarifică urgent modul de pensionare al magistraților, termenul-limită pentru îndeplinirea jaloanelor fiind luna noiembrie.
„Așa cum știți avem o urgență privind clarificarea modului în care se pensionează magistrații din România pentru că rezolvarea situației era prinsă în jaloanele care ne permit accesarea de fonduri UE și avem reținute peste 800.000.000 de euro pentru trei cauze pe care nu le-am îndeplinit în momentul de față, dintre care 230 de milioane de euro, reprezintă sumele care sunt reținute până la rezolvarea acestei soluții de către România și avem ca termen luna noiembrie, să îndeplinim jaloanele pentru că altfel pierdem banii.
În afară de asta, rezolvarea acestei probleme are alte câteva elemente importante. Unul care ține de echitatea socială. În condițiile în care aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii, apare o nedreptate socială.
Rezolvarea acestei probleme ține de îmbunătățirea actului de justiție în România. Se presupune că atunci când un om e la maturitatea vârstei profesionale, după ce a acumlat experiență, să poată pune această experiență în serviciul public. Dacă clarificăm cadrul legal, cu siguranță vom avea o calitate a serviciului de justiție din România mult îmbunătățită.
Una dintre dintre fundamentele unui stat e sistemul justiție. E important să avem un sistem de justiție funcțional, de încredere.
Care sunt problemele în zona de justiție? Aș puncta 3. Una dintre ele este ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani și am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile să semnez pensionări de magistrați, suntem în situația în care 2/3 dintre magistrați ies la pensie la 47,48,49 de ani. Este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu.
E o problemă de calitate și de sustenabilitate în anii următori. Nu mai avem oameni care să înlocuiască. Nu mai există oameni pe piața muncii. Generațiile care vin sunt la jumătate sau mai mici decât cele care ies la pensie sau urmează. Avem o criză pe care o resimt cei din sectorul privat.
Această propunere vine să crească vârsta de pensionare.
O a doua problemă: este faptul că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Am avut 2 etape aceste acumulări negative. Am avut ani, înainte de 2020 în care datorită formulei din lege, și anume ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut, în fapt 80% din brut înseamnă mai mult decât venitul net. Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afara unor pensii private.
Acum s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat „dar nu mai mult decât ultimul venit”. Ceea ce înseamnă că în acești ani pensiile au fost la nivelul ultimului salariu. Suntem în situația în care o pesnie medie în sistemul de justiție este de aproximativ 25.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro net. O pensie medie în România este undeva între 500-600 de euro. E o diferență foarte mare și nicărieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere.
A treia problemă care e în sistem dar care nu e rezolvată prin această propunere, pentru că trebuie gândită o lege de salarizare clară, care se estimez că se poate face până la toamnă, avem legi de salarizare interpretabile, neclare.
Acestă situație ne-a dus să avem 20.000 de acțiuni în instanțe generate de oameni din sistemul de justiție pentru drepturi salariale, pe bază de discriminare. Pentru sporuri, pentru condiții vătămătoare de muncă sau pe acte administrative validate prin hotărâri judecătorești.
În urma acestor sentințe în cascadă guvernele României au trebui să plătească aproximativ 10 miliarde de lei diferențe salariale în acest sistem. S-au făcut parțial eșalonări.
Cea de anul trecut nu a fost încă achitată. Înțeleg că mai există un stoc de sentințe: alte miliarde de lei. Ceea ce înseamnă un sistem impredictibil de salarizare, ceea ce înseamnă pentru statul român sume care nu pot fi prevăzute. Nu ne mai putem permite. E nevoie să intervenim și pentru a interveni cu o lege de salarizare care să nu permită interpretări, să fie clară. Nu să reducem salarii, ci pentru predictibiliate, stabilitate și a evita aceste zeci de mii de procese care sunt ne la locul lor.
Ce propunem pentru primele două probleme? Legat de vârstă și vechime: creșterea vârstei de pensionare la vârsta de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea de 25 de ani de astăzi, propunem a vechimii pentru pensionare la 35 de ani. Asta înseamnă că un magistrat, care lucrează de la început în sistem, să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, pentru fiecare an pentru care iese mai repede la pensie pierde 2% din pensie. Pe logica de contributivitate să existe deci această formulă. Sunt prevederi de natură să crească pensia de pensionare.
Azi avem o mică parte care au preferat să rămână în sistem și să lucreze după vârsta de pensionare. Dar vom avea întregul corp al magistraților în activitate și se va vedea prin calitatea actului de justiție.
Al doilea element: cuantumul pensiei. Am făcut o analiză a sistemelor de pensionare din țările UE. În afară de ușoare diferențe care sunt pot să spun că vârsta de pensionare este de 65 de ani în aproape toate țările UE. De asemenea, în ceea ce privește pensia, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate în ultimii ani de activitate, 4-5 ani. Din această medie, există calculcat procente. În unele țări avem sistem de plată total contributiv.
În această situație, am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază de contributivitate dar și de formulele din legistația românească și de deciziile CCR: propunerea este ca valoiarea pensiei să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez. O valoarea care oricum este la nivel superior a situației din țările UE. Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute. Un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net.”, a declarat Ilie Bolojan.
Săptămâna trecută, vicepremierul Tanczos Barna a precizat că reforma pensiilor speciale va fi inclusă, cel mai probabil, în al treilea pachet de măsuri fiscale, menţionând că vârsta de pensionare va creşte pentru cei care beneficiază de aceste venituri şi pensia nu trebuie să fie mai mare decât salariul, notează Agerpres.
Reforma pensiilor speciale ar putea implica și creșterea vârstei de pensionare
Întrebat dacă reforma pensiilor speciale va duce în special și la creşterea vârstei de pensionare, vicepremierul Tanczos Barna a spus, la RFI, că o astfel de măsură ar trebui aplicată „cât mai repede”.
„Absolut şi cât mai repede, imediat, nu într-un orizont de 20 şi ceva de ani sau 15 ani sau nu ştiu câţi ani. Deci, aceea nu este o reformă serioasă”, a explicat Barna.
„Eu pot să fiu de acord cu cei care spun că e nevoie de pensii speciale, pentru că în Europa, în toate ţările civilizate, acolo unde pe perioada activităţii din domeniul respectiv ai foarte multe restricţii, acolo trebuie să ai şi o compensare a acestui lucru. Cei din Justiţie, cei din Ministerul Public au foarte multe restricţii, nu pot face altceva, trebuie să se concentreze doar pe activitatea respectivă. Au o reglementare foarte, foarte strictă în ceea ce priveşte conduita. (...) Şi comisarii europeni au pensii speciale, şi europarlamentarii, şi cei din administraţia de la Bruxelles, şi cei din Justiţie, poliţie, armată din toate celelalte ţări. Trebuie să fie proporţionale, în relaţie directă cu gradul de suportabilitate din partea societăţii”, a adăugat vicepremierul, potrivit sursei citate.
La începutul lunii iulie, premierul României, Ilie Bolojan, a prezentat primul pachet de măsuri fiscal-bugetare pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea. Însă vor fi trei pachete, în total. Prim-ministrul l-a prezentat și pe al doilea, asupra căruia guvernul își va asuma răspunderea până la mijlocul lunii august.
