De mâine va începe plata pe card a pensiilor majorate, dar în continuare există peste două milioane de vârstnici care preferă să primească banii acasă, de la poștaș. Aproximativ 40% dintre pensionarii români se află în această situație și mulți nu iau în calcul să facă o schimbare. Ministrul Digitalizării susține că statul nu are pârghii să-i convingă să accepte cardurile și că speranțele stau în viitoarele generații de seniori. Mai ales că tot mai multe bănci își închid filiale și desființează bancomatele ca urmare a tehnologiilor moderne de plată, cu telefonul.
Mihai Țeru lucrează de 27 de ani pentru Poștă și bate străzile Capitalei în lung și-n lat. El vizitează, în medie, 50 de persoane pe zi. Unii i-au spus că sunt dispuși să-și mute pensia pe card, dar numai dacă poștașul va merge cu ei la bancomat.
Mihai Țeru, poștaș București: ”Cei care sunt obișnuiți să primească pensia acasă nu vor să renunțe. Au o vârstă. Cei care au ieșit de curând la pensia știu să umble cu cardul și nu e o problemă. La cei în vârstă e destul de greu. La 80 de ani nu ai cum să mai ajungă la o bancă, să scoți cardul. Cui să-i dai cardul și să-ți aducă banii acasă?”
”Sunt bătrână, nu știu ce cheltuieli o să avem. Nu știm ce ne paște. E mai greu să ajungem la bancă, nu are cine să ne facă cumpărături. Mai bine îi avem în casă. Vine întreținerea, eu zic că e 400, poate e 500. Așa, dacă îi avem în casă, luăm de acolo cât este”, spune o pensionară.
Tot mai puține bancomate în România
Noile tehnologii de plată au și un revers al medaliei: tot mai multe bănci își închid filialele și numărul de bancomate disponibile. Conform Băncii Mondiale, dacă în 2018 aveam 64 de ATM-uri la fiecare 100.000 de locuitori, în 2020 proporția a scăzut la 54 de ATM-uri, potrivit BNR.
Numărul bancomatelor este și mai mic în regiunile mai puțin dezvoltate din țară. De exemplu, în București avem peste 1800 de bancomate. Numărul acestora nu depășește 400 în alte 3 județe: Timiș, Prahova, Brașov. În mai bine de jumătate de țară regăsim sub 200 de bancomate/ județ. Cele mai scăzute cifre se înregistrează în Tulcea, Botoșani, Mehedinți și Călărași, unde nu funcționează mai mult de 100 de ATM-uri. Ministrul Digitalizării susține că actuala generație de seniori este greu de convins să accepte pensiile pe card și că speranțele de digitalizare sunt doar pentru generațiile viitoare.
Bogdan Ivan, ministrul Digitalizării: ”Oamenii care s-au obișnuit de 50-60 de ani încoace să lucreze cu bani cash, până să aibă încredere în ATM, trebuie să mai treacă ceva timp. Eu nu i-aș condamna, ci doar trebuie să vadă că sunt și alte instrumente. Trebuie să fim realiști, sunt comune din România în care nu avem ATM. Sunt foarte multe magazine sătești în care nu poți să plătești cu cardul. Trebuie să se ajungă la stadiul în care bunicii noștri să-și dea seama că atunci când ai banii pe card e mai simplu să-i scoți oricând, 24 de ore din 24.”
Cu cât au crescut pensiile de la 1 ianuarie 2024
Pensia minimă, pe care o primesc peste 1 milion de români, a crescut cu 156 de lei de la 1 ianuarie. Cu acești bani, un pensionar și-ar putea cumpăra un nou aparat de tensiune și aproximativ două kilograme de carne de porc. Tot de la 1 ianuarie a crescut cea mai mare pensie din România, care, conform Ministerului Muncii, la 31 decembrie avea o valoare de 94.000 de lei. Indexată cu rata inflației, această pensie a crescut cu aproximativ 13.000 lei. Sumă cu care beneficiarul și-ar putea cumpăra nu unul, ci două telefoane de ultimă generație.
Cu aceeași bani, românul cu cea mai mare pensie bazată pe contributivitate și-ar putea cumpăra și o vacanță în Thailanda. În schimb, cel mai sărac pensionar spune că:
”Nici de medicamente nu îți ajunge. Uite, am fost acuma să iau pentru casă niște prize și astea. Cu 100 de lei am luat patru prize”, a mărturisit un pensioar.
Până la finalul lunii septembrie ar trebui finalizată recalcularea tuturor pensiilor din România. Guvernul a promis că niciun pensionar nu va primi mai puțini bani după finalizarea procesului.
