Cu ce documente pot vota la alegerile prezidențiale 2024? Pot vota cu pașaportul simplu turistic? Sunt două dintre întrebările pe care alegătorii români le adresează, în preajma alegerilor prezidențiale.
Pentru alegerile prezidențiale din 2024, sunt organizate secții de votare în România, dar și în străinătate.
Cu ce documente poți vota în România la alegerile prezidențiale
În România, la alegerile prezidențiale alegătorii vor putea vota cu unul din următoarele documente, valabile în ziua votului:
- cartea de identitate;
- cartea electronică de identitate;
- cartea de identitate provizorie;
- buletinul de identitate;
- paşaportul diplomatic;
- paşaportul diplomatic electronic;
- paşaportul de serviciu;
- paşaportul de serviciu electronic;
- carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare).
Cu ce documente poți vota în străinătate la alegerile prezidențiale
La secțiile de votare din străinătate, alegătorii români pot vota cu unul din următoarele documente, valabile în ziua votului:
- cartea de identitate;
- cartea electronică de identitate;
- cartea de identitate provizorie;
- buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic;
- paşaportul diplomatic electronic;
- paşaportul de serviciu;
- paşaportul de serviciu electronic;
- paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic;
- paşaportul simplu temporar;
- carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).
Poți vota cu pașaportul simplu?
Potrivit Legii 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, la alegerile prezidențiale doar anumiți alegători vor putea vota cu pașaportul simplu.
„Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.”
Procesul de votare
Odată ajuns în secție de votare, alegătorul va prezenta actul de identitate operatorului de calculator, care va prelua datele și le va introduce în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).
Pe baza documentului de identitate prezentate de alegător la vot, SIMPV semnalează dacă:
- persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;
- persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot;
- alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia de votare respectivă;
- alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votare;
- alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă;
- alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;
- alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent.
Data alegerilor prezidențiale 2024
Data alegerilor prezidențiale a fost cea mai disputată de coaliția de guvernare PSD și PNL. Inițial, cele touă tururi au fost anunțate pentru luna septembrie, însă liberalii au dorit mutarea alegerilor mai târziu. După o perioadă lungă de negocieri, cele două partide aflate la guvernare au ajuns la un consens pentru calendarul alegerilor, astfel:
- 24 noiembrie – primul tur;
- 8 decembrie – al doilea tur.
Între cele două tururi ale prezidențialelor, vor fi organizate și alegerile parlamentare, pe 1 decembrie.
Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale 2024
Cei 14 candidați la alegerile prezidențiale 2024:
- Marcel Ciolacu (PSD) – premierul României și președintele Partidului Social Democrat;
- Nicolae Ciucă (PNL) – fost premier al României și președintele Partidului Național Liberal;
- Elena Lasconi (USR) – președintele Uniunii Salvați România, funcție în care a fost aleasă după alegerile locale 2024;
- Mircea Geoană (independent) – fost secretar general adjunct al NATO și fost ministru de Externe;
- George Simion (AUR) – președintele Alianței pentru Unirea Românilor;
- Ana Birchall (independentă) – fost ministru al Justiției și fost ministru pentru afaceri europene;
- Cristian Diaconescu (independent) – fost ministru de Externe;
- Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român) – europarlamentar;
- Ludovic Orban (Forța Dreptei) - președintele partidului Forța Dreptei și fost premier al României;
- Kelemen Hunor (UDMR) - președintele Uniunii Democrate Maghiare din România;
- Călin Georgescu (independent);
- Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale) - fost director interimar al SIE;
- Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
- Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru (Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională) - jurnalistă.
