Eduard Hellvig, directorul Serviciului Român de Informații, a vorbit, joi, despre pachetul de legi pe Securitate națională și a dat o definiție personală a ceea ce el consideră că înseamnă securism.
Desi anunțase că se va referi, în declarația sa de presă, la pachetul de legi pe siguranța națională, șeful SRI a fost relativ vag pe această temă și a vorbit aproape 10 minute despre interpretarea sa asupra termenului securism, pe care-l consideră o boală de care suferă România.
„Este o idee total greşită ca în anul 2022, serviciile de informaţii din România ar putea să revină la modelul fostei Securităţi, pentru că acel model era unul care ținea de regimul comunist totalitar, un regim recunoscut universal drept criminal, impus de o putere străină și total opus unei societăţi care îşi doreşte libertate, prosperitate şi siguranţă,” a declarat Eduard Hellvig, directorul Serviciului Român de Informații.
El a vorbit despre dușmanii care există în interiorul țării, despre paranoia, manipulări sau teorii ale conspirației. Dar a dat asigurări că își dorește ca practicile fostei Securități să dispară complet, ca postul de director SRI să se limiteze la maxim două mandate și că noul pachet de legi va respecta principiile democrației.
„Securismul este acea idee care presupune utilizarea traumelor societăţii din perioada comunistă pentru a crea, foarte abil, tocmai o reflexie de tip totalitar. Este acea idee că în spatele a orice, se ascunde un interes obscur şi neapărat de rea intenţie, că există duşmani în interiorul României, duşmani cu care trebuie să ne luptăm. Securismul este procesul de intenţie fără dovezi, manipularea adevărului şi întreţinerea unui conflict artificial între părţi ale societăţii, între societate şi instituţiile statului, între indivizi şi societate. Securismul sapă la temelia oricărui demers de democratizare, ne vrea ţinuţi pe loc şi în conflict unii cu alţii. Securismul are abilitatea de a se prezenta ca un medicament, când în realitate este virusul însuşi,” a explicat Eduard Hellvig.
Care a fost reacția lui Ovidiu Voicu?
Propunerile de modificare a legii de funcționare a SRI au provocat reacții vehemente. Unul dintre contestatarii cei mai vocali a fost Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică. După declarația de presă a directorului SRI, Voicu a precizat că marile sale temeri ar fi ca unele persoane sau structuri să nu capete puteri sporite sau nedemocratice și că cetățenilor să nu le fie amenințată libertatea prin eventuale intruziuni permise de noile legi.
„Avem niște legi vechi, scrise dinainte de a ne confrunta cu noi tipuri de atacuri la adresa securității naționale. Pe de altă parte, domnul Hellvig nu a vorbit despre legi în discursul său, ci mai degrabă despre imaginea serviciului pe care îl conduce și despre imaginea sa personală. Discuția publică pe marginea pachetului de legi ale securității a afectat imaginea serviciilor, pentru că și SIE și STS au fost în atenția publicului și s-a simțit dator să facă această operațiune de marketing, ieșind cu un discurs care nu a vorbit pe subiectul legilor, ci mai ales despre realizările serviciului în timpul domniei sale,” a declarat Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică.
„Poate că până la urmă, structurile de forță au înțeles mesajul societății și vor reveni mai târziu cu un pachet de legi, care, menținând acel echilibru de care spunea domnul Hellvig, nevoia de securitate și protejarea drepturilor și libertăților fundamentale, să introducă garanții reale în ceea ce privește libertățile civile,” a explicat Ovidiu Voicu.
Săptămâna trecută și președintele Iohannis s-a referit la pachetul de legi pe siguranța națională, spunând că regretă faptul că proiectul cu propunerile de modificare a ieșit în spațiul public, înainte de a fi finalizat.
