25 mai este termenul limită pentru declararea veniturilor extrasalariale realizate în 2021 și plata taxelor aferente (impozit pe venit și, dacă este cazul, contribuții la pensii și sănătate), precum și pentru estimarea veniturilor ce urmează a fi realizate în 2022 din alte surse decât salariul.
Promovarea unor bunuri sau produse în mediul online, investițiile în monede virtuale și închirierea locuințelor personale turiștilor, în regim hotelier, sunt doar câteva dintre activitățile ce pot genera profituri generoase, pentru care există însă obligații fiscale de îndeplinit.
În plus, și profesorii care dau meditații au obligația de a depune declarația unică și de a-și plăti taxele. Mai mult, printr-un ghid publicat pe site, ANAF le reamintește acestora că sunt obligați să dețină și case de marcat, atât timp cât încasează banii în numerar sau cu cardul.
Veniturile din mediul online trebuie declarate, spune ANAF
Tehnologia a devenit parte a vieții noastre, iar odată cu ea au apărut și noi moduri de a obține venituri din diverse surse. Promovarea unor bunuri sau produse în mediul online, investițiile în monede virtuale și închirierea locuințelor personale turiștilor, în regim hotelier, sunt doar câteva dintre activitățile ce pot genera profituri generoase, pentru care există însă obligații fiscale de îndeplinit.
În plus, și profesorii care dau meditații au obligația de a depune declarația unică și de a-și plăti taxele. Mai mult, printr-un ghid publicat pe site, ANAF le reamintește acestora că sunt obligați să dețină și case de marcat, atât timp cât încasează banii în numerar sau cu cardul.
Și pentru că vorbim de forme relativ noi de venituri pentru multe persoane, apare următoarea întrebare: în ce măsură poate Fiscul să afle sursa și valoarea unor venituri provenite din astfel de surse și să se adapteze evoluției tehnologiei?
Răspunsul poate veni chiar de la activitatea din ultima perioadă a structurilor responsabile cu verificarea. Inspectorii Antifraudă au demarat mai multe controale în ultima perioadă și e de așteptat ca numărul verificărilor să crească, odată cu ridicarea restricțiilor.
Vorbim, în primul rând, de persoanele care obțin venituri din platforme online de tipul YouTube, Facebook, Instagram sau Tik-Tok, adică venituri din activități online precum blogging, vlogging sau din vânzarea de programe/aplicații software pe platforme dedicate, precum Google Play Store.
În decembrie anul trecut, ANAF anunța că a descoperit 35 de persoane care au obținut venituri de peste 26 milioane lei, din mediul online, pe care au omis să le declare, parțial sau integral. Una dintre cele mai mari sume nedeclarate era, potrivit Fiscului, de 2,11 milioane lei, și fusese obținută de o persoană care a monetizat prin Google AdSense traficul generat de conținutul publicat pe un site web. De aici și concluzia că statul are pârghiile necesare pentru a identifica aceste tipuri de venituri și pe beneficiarii lor.
Cum trebuie declarate veniturile obținute din mediul online
Pentru a fiscaliza veniturile și a fi în legalitate, bloggerii, vloggeri și ceilalți influenceri trebuie să își aleagă o formă de organizare, să își declare veniturile și să plătească taxe pentru acestea.
Dacă veniturile sunt obținute din străinătate, ele trebuie declarate prin intermediul declarației unice (formularul 212), până la 25 mai 2022 pentru câștigurile obținute în 2021, aceasta fiind regula generală: până pe 25 mai anul curent se declară veniturile extrasalariale obținute în anul precedent și se achită taxele aferente acestora, respectiv impozitul pe venit în cotă de 10%. Suplimentar, în cazul în care veniturile nete anuale depășesc plafonul de 12 salarii minime brute pe țară (în 2021, plafonul a fost de 27.600 lei), se datorează și contribuția la pensii (CAS), în cotă de 25%, respectiv contribuția la sănătate (CASS), în cotă de 10%.
Declarația unică se depune online, în format electronic, prin intermediul Spațiului Privat Virtual sau prin intermediul portalului e-guvernare.ro.
Creatorii de conținut au și alte opțiuni când vine vorba de forma de organizare aleasă, iar o variantă o reprezintă înființarea unei firme. În cazul unei microîntreprinderi, veniturile sunt supuse cotei de impozitare de 3%, respectiv 1% dacă firma are cel puțin un angajat cu normă întreagă.
Nu în ultimul rând, veniturile din activitățile de creație online pot fi considerate venituri din drepturi de autor, astfel că cei ce obțin astfel de venituri trebuie să se intereseze ce obligații fiscale au, în funcție de tipul de activitate și forma de organizare.
Dorian Popa și Mircea Bravo, printre creatorii de conținut cu venituri declarate
Cu peste două milioane de abonați la canalul său de Youtube, Dorian Popa explica, anul trecut, că veniturile sale lunare din online pot depăși 100.000 de euro. Între timp, acesta s-a apucat de investiții în imobiliare, un alt domeniu care poate fi considerat unul de risc de către autoritățile fiscale, fie că vorbim despre cei care construiesc locuințe pe persoană fizică și le vând apoi când sunt finalizate către cumpărători tot persoane fizice, fie de cei care cumpără astfel de locuințe și le vând repede mai departe, obținând profit de pe urma creșterii prețurilor în piață.
Andrei Șelaru, alias Selly, se poate lăuda cu peste trei milione de abonați pe Youtube. Într-o discuție cu Profit.ro, vloggerul de 21 de ani a spus că declară toate veniturile, inclusiv cele din YouTube Ad Sense.
La rândul său, Mircea Bravo, un alt vlogger cunoscut, cu peste un milion de abonați pe Youtube, declara că firma sa a avut, în 2021, un profit net de 1,4 milioane de lei, iar societatea înființată de el și asociatul său a plătit statului impozitul pe profit de 16%, conform legii.
Veniturile din închirierea locuințelor personale în scop turistic, vizate și ele de verificări
Vizate de verificările autorităților pot fi și persoanele fizice ce obțin venituri din închirierea locuințelor personale în regim hotelier, prin intermediul platformelor de tipul AirBnb sau Booking. Închirierea unor camere sau a locuințelor în întregime turiștilor se face în baza unui certificat eliberat de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului.
Ulterior, veniturile obținute trebuie declarate Fiscului și impozitate prin intermediul declarației unice. Astfel, proprietarii care au obținut în 2021 venituri din închirierea locuințelor personale în regim hotelier trebuie să transmită declarația unică până pe 25 mai 2022, dată până la care trebuie achitat și impozitul pe venit în cotă de 10%. Dacă veniturile anuale din cedarea folosinței bunurilor au depășit anul trecut plafonul de 27.600 de lei, adică echivalentul a 12 salarii minime brute, trebuie plătită și contribuția la sănătate (CASS), în cotă de 10%.
Ce obligații fiscale au persoanele care investesc în monede virtuale
Obligate să își declare veniturile, prin intermediul declarației unice, sunt și persoanele care obțin venituri din criptomonede, în cuantum de peste 600 de lei anual.
2022 este al treilea an în care veniturile din monede virtuale trebuie declarate Fiscului, iar pentru câștigurile valorificate trebuie plătit impozit pe venit, în cotă de 10%. Dacă veniturile din criptomonede și alte surse extrasalariale depășesc într-un an, cumulat, un plafon de 12 salarii minime brute, trebuie achitată și contribuția la sănătate (CASS), în cotă de 10%.
Astfel, 25 mai 2022 este termenul-limită până la care trebuie declarate câștigurile extrasalariale (inclusiv cele din criptomonede) obținute în 2021 și trebuie plătite taxele aferente acestora. Tot până atunci trebuie declarate și veniturile estimate pentru anul în curs, cu mențiunea că plata taxelor pentru acestea se va face până pe 25 mai 2023, după definitivarea situației pentru 2022.
Nu toate persoanele care investesc în criptomonede au obligații fiscale. Concret, obligația de declarare a câștigurilor din monede virtuale intervine dacă o persoană fizică câștigă, într-un an, peste 600 de lei, sau dacă există cel puțin o tranzacție de peste 200 de lei pe parcursul anului.
În plus, câștigul trebuie declarat și taxat atunci când o persoană fie convertește monedele virtuale în lei sau valută, fie le folosește pentru a cumpăra produse sau servicii. Cu alte cuvinte, obligația raportării către stat apare doar dacă monedele virtuale sunt convertite în lei sau folosite la achiziții.
Potrivit The Washington Post, criptomonedele reprezintă o industrie de 1,85 trilioane de dolari la nivel global, iar invazia Rusiei în Ucraina a determinat Guvernul de la Kiev să accepte donații în bitcoin și alte active digitale.
Între timp, o echipă formată din dezvoltatori români și nemți au creat o monedă virtuală menită să ajute Ucraina și pe refugiații ucraineni. Un procent de 4.8% din totalul tranzacțiilor cu această criptomonedă este redirecționat spre un fond de ajutorare, mai exact un portofel de criptomonede care este public.
În septembrie 2021, El Salvador a devenit primul stat din lume care a adoptat oficial Bitcoin ca mijloc de plată, alături de dolarul american, care a devenit în 2001 moneda oficială a țării situate în America Centrală.
