Luni, 2 octombrie 2023, aproape o jumătate de milion de români își încep studiile universitare de astăzi. Un număr insuficient, dacă este să ne raportăm la Uniunea Europeană.
Potrivit Eurostat, România este țara cu cel mai mic număr de persoane cu studii superioare din Comunitate. Doar 23% dintre tinerii români de 24-35 de ani au studii superioare. Media europeană este de 41%. Țările cu cea mai mare rată de absolvenți sunt și cele mai bogate economic.
La Vocile care contează au fost invitați reprezentanți ai universităților din România, conf. univ. dr. Claudiu Buglea, președintele Senatului Universității București și prof. dr. ing. Horia Iovu, director CSUD, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, dar și prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
La întrebarea de ce avem mai puțini studenți în România decât în UE, prof. dr. ing. Horia Iovu susține că nivelul general de dezvoltare a țării din trecut a avut un cuvânt important de spus.
Prof. Univ. Dr. Ing. Horia Iovu, Politehnica București: „Dacă ne uităm în trecut, găsim această explicație. În general, în România, populația din mediul rural a predominat până în urmă cu foarte mulți ani, iar posibilitățile financiare, economice ale populației școlare au fost reduse. Era foarte dificil pentru elevii din mediul rural să ajungă la universități să își continuie studiul în mediul universitar.
„Pe de altă parte, în momentul în care părinții au realizat că o facultate, o diplomă care are acoperire în piața muncii îți poate și satisfacții profesionale, inclusiv materiale, până au conștientizat acest lucru a trecut foarte mult timp. Era o vorbă în trecut: Ești bun de muncă, te duci la muncă. Între timp, mentalitatea s-a schimbat și încet-încet ne apropiem și noi de țările occidentale”.
Conf. Univ. Dr. Claudiu Buglea, președintele Senatului Universității București: „Nu știu dacă s-a schimbat mentalitatea, eu îmi doresc, dar cred că situația actuală, economică și socială, îi face pe foarte mulți oameni să nu aprecieze foarte mult ideea de învățământ superior. E un lucru pentru care cred că ar trebui să milităm, să încurajăm oamenii să înțeleagă că învățământul superior este important. Faptul că poți să câștigi ceva în viață învățând”.
„(...) Acum, există opțiunea cealaltă: nu ești obligat să înveți ca să poți să reușești în viață. Aici cred că e problema. Mentalitatea o formăm noi, cred că ăsta e rostul nostru ca profesori, dacă putem, să schimbăm mentalitatea oamenilor, în sensul de a-i convinge în continuare că studiile pot să te ajute în viață. Oamenii sunt mult mai mercantili, îți imaginezi viitorul bazat pe câștiguri materiale și ai senzația că anii de școală, de învățământ superior, nu te ajută foarte mult. Noi încercăm să îi convingem că poți să îți faci o viață frumoasă învățând”.
Prof. Univ. Dr. Ing. Horia Iovu, Politehnica București: „Suntem printre țările din UE care investim cel mai puțin în Educație, ca procent din PIB. Asta se reflectă nu doar în calitatea educației, dar și în mentalitatea oamenilor. (...)”.
Conf. Univ. Dr. Claudiu Buglea a mai spus că statul român nu încurajează atât cât ar trebui învățământul și că este foarte important ca tinerii să își aleagă singuri facultatea în funcție de ceea ce le place cu adevărat.
Conf. Univ. Dr. Claudiu Buglea, președintele Senatului Universității București: „Noi avem 19 facultăți, din toate domeniile (...) și e foarte important să observi evoluția studenților, astfel încât să aloci un număr de locuri în funcție de cererea de pe piață. Facultățile se readaptează. Spre exemplu, Facultatea de Matematică și-a dezvoltat foarte mult partea de Informatică. (...) Oamenii se orientează în funcție de ceea ce le place și încercăm să dezvoltăm partea asta. Întotdeauna îi încurajez pe studenți, la toate întâlnirile, trebuie să faci în așa fel încât să îți găsești portița, locul pentru care ești tu dedicat, iar facultățile umaniste au o legătură foarte mare cu individul și dacă simți că îți place ceva, n-o să rămână niciodată neocupat locul la aceste facultăți”.
„Anul acesta am avut o avalanșă de candidați la domeniile de inginerie”
Prof. Univ. Dr. Ing. Horia Iovu, Politehnica București: „(n.r. Studenții de la Inginerie) sunt foarte conectați la ceea ce se întâmplă în societate. Realizează că pot găsi după absolvirea Facultății de Inginerie un loc de muncă și locuri de muncă foarte bine plătite. De aceea, la toate domeniile de inginerie, anul acesta am avut o avalanșă de candidați. Avem mai mult cu 1.500 de candidați față de numărul de locuri alocat de Ministerul Educației. Am hotărât, pentru că au dorit să vină către noi, pe cei care au depășit standardele minimale la admitere, să îi luăm, să cheltuim noi niște bani astfel încât să vină să facă facultatea”.
„Acest lucru se reflectă în societate. Este o legătură, cel puțin în privința noastră, între joburile oferite de mediul socio-economic și opțiunile candidaților”.
România nu mai e reprezentată de nicio universitate în reputatul clasament internațional Shanghai. După șase ani de prezență continuă, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a ieșit din topul 1000 global – Academic Ranking of World Universities 2023.
Prof. Univ. Dr. Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai”: „Nu e adevărat că nu avem universități în top 1000, nu avem în top 1000 Shanghai. Un ranking specific. Un ranking care ia în calcul niște indicatori, care nu avantajează absolut deloc universitățile românești”.
„Când am intrat în rankingul Shanghai în 2017, multă lume nu știe că noi am început acel demers și pregătirea pentru acel demers cu vreo 10 ani, poate chiar mai mult, în urmă, pentru că am apăsat pedala pe rezultatele științifice ale celor din zona Științelor, pentru că în rankingul Shanghai se iau în calcul doar producțiile științifice de tip articol indexate Web of Science, din zona Științelor și din zona Științelor socio-umane, dar nu se iau în calcul cărți, capitole, publicații din zona socio-umană care nu se află în Web of Science”.
