Accidentul grav produs de Vlad Pascu în stațiunea 2 Mai duce la înăsprirea legii care vizează traficanții de droguri. Pe lângă mediatizarea accidentului mortal provocat de acel tânăr, care era drogat la volan, au urmat mai multe astfel de accidente la scurt timp după aceea.
Astfel, Guvernul este decis să ia măsuri, iar ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a depus deja la Parlament un proiect de lege dur în acest sens.
Propunerea legislativă prevede pedepse mai mari, iar traficanții ar urma să nu mai poată scăpa cu pedepse cu suspendare. Acestea vor deveni cu executare.
Iar posibilitatea suspendării sub supraveghere a unei pedepse va fi eliminată, în cazul traficului de droguri de mare risc și al traficului internațional de droguri de mare risc.
Vor exista modificări asupra legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri și a legii nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive. Iar pedepsele vor crește de la 2-7 ani la 3-10 ani pentru trafic cu substanțe cu efecte psihoactive.
Legea 2 Mai privind traficul de droguri
Alina Gorghiu, ministrul Justiției: "Tragediile din ultima vreme, precum cea din stațiunea 2 Mai, impun îmbunătățirea cadrului legislativ pentru a lupta eficient împotriva drogurilor. Dacă am fi avut această lege mai devreme, Roberta și Sebastian, victimele accidentului din vara aceasta produs pe fondul consumului de droguri, poate ar fi fost alături de colegii lor la facultate acum.
Traficanții de droguri de mare risc nu vor mai putea scăpa de închisoare! Este răspunsul necesar față de creșterea numărului de cauze penale având ca obiect infracțiuni din sfera traficului ilicit de droguri. În acest sens, menționăm faptul că, în anul 2023, până la finele lunii septembrie, numărul de astfel de cauze de soluționat a fost de 22.135 față de 18.233 în aceeași perioada din 2022. Dintre acestea, 10.780 de cauze au fost nou înregistrate față de 8484 în aceeași perioadă a anului 2022.
Modernizarea legislației în acest domeniu este cu atât mai importantă cu cât, la finalul lui 2022, Agenția UE anti-drog monitoriza 930 de noi substanțe psihoactive (NSP). Aceste substanțe chimice, realizate în laboratoare clandestine, produc efecte mult mai grave asupra sănătății decât drogurile tradiționale, iar prețul lor este mai accesibil comparativ cu cel al drogurilor de mare risc, ceea ce le face să devină atractive de experimentat pentru tineri.
Consumul acestor substanțe la vârste fragede provoacă consecințe severe asupra creșterii și dezvoltării umane. Realitatea este chiar mai rea decât reiese din datele statistice. Nu doar consumatorii și dependenții au de suferit, ci și familiile lor, colegii și prietenii, întreaga societate. Intervenția rapidă, eficientă și cu sprijinul tuturor instituțiilor statului cu atribuții în domeniu, a societății civile, folosind toate instrumentele avute la dispoziției, a devenit necesitate."
- Conform statisticilor, cei mai tineri consumatori de droguri au 12 ani. Cu toate acestea, testatea elevilor este respinsă de Ministerul Sănătății.
- În ultima vreme, traficul de dropuri a luat ampoloare și au apărut cazuri dintre cele mai ciudate. De exemplu, doi profesori din Buzău au fost prinși făcând trafic de droguri.
Ce prevede „Legea 2 Mai”, privind traficul de droguri
Art. I. – Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 163 din 06 martie 2014, se modifică și va avea următorul cuprins:
Nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 2 alin. (2) şi art. 3 alin. (2).
Art. II- Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, se modifică după cum urmează:
Art. 16 alin (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Fapta persoanei care, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile prezentei legi, efectuează fără drept operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
Art. 17 Fapta persoanei care, cu intenţie, efectuează fără drept operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, pretinzând sau disimulând că acestea sunt produse autorizate potrivit legii sau a căror comercializare este permisă de lege, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
