Firmele de curierat trebuie să raporteze Fiscului detalii referitoare la clienți, la oameni simpli sau companii, care au plătit cash la livrarea unui produs. ANAF-ul vrea să verifice dacă aceștia își plătesc dările la stat. Firmele de curierat nu vor transmite date personale ale celor care primesc colete și nici detalii despre conținutul acestora.
Zi de zi, în jur de 40.000 de curieri livrează colete în toată România. În ultimii doi ani, tot mai multe persoane au plătit cu cardul înainte de livrare. Totuși, un număr considerabil de oameni preferă să primească coletul, să îl verifice și abia apoi să îl plătească.
“Peste 60% preferă plata ramburs”, a spus Cosmin Daraban, specialist E-commerce.
Acest tip de expediții intră acum în vizorul Fiscului. Firmele de curierat sunt obligate ca de acum înainte să raporteze la ANAF date despre vânzător, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Persoanele fizice și firmele care vând produse prin curieri vor intra în această raportare către ANAF.
„Sunt date pe care oricum le raportăm instituțiilor statului, dar o făceam într-un mod dezorganizat, pentru că solicitări cu informațiile din această declarație primeam de la multitudinea de agenții fiscale din țară și informația respectivă ne era solicitată în diverse formate. Foarte important pentru organele de control sunt datele de identificare ale expeditorului, cel care comercializează”, a spus Zenovia Georgescu, director financiar al unei companii de curierat.
Cea mai mare firmă de curierat din România spune că într-o lună clienții ei plătesc, în total, cam 750 de milioane de lei pentru livrările cu plata ramburs. Fiscul transmite că a luat decizia de a cere datele de la firmele de curierat pentru că a observat că sub umbrela comerțului online se face evaziune fiscală.
„Comerţul în România şi-a modificat modul în care se desfăşoară. Tot mai multă lume cumpără în sistemul online. Fiecare dintre noi am cumpărat cel puţin o dată de pe net, să folosim aşa, o expresie clasică. În analizele de risc pe care le fac colegii noştri de la Inspecţia Fiscală, am constatat că, din păcate, de multe ori un expeditor livrează foarte multe produse şi culmea, când căutăm acel expeditor, constatăm că nu există sau există dar nu declară aproape nimic. Şi atunci ne-am dat seama că există o nişă pe care au găsit-o evazioniştii, acest comerţ electronic. Aduc produse, le vând în sistem online, ceea ce se plăteşte cu cardul sau prin bancă şi îl înregistrează, ceea ce plăteşte ramburs, este la negru”, a spus Lucian Heiuș, președintele ANAF.
Potrivit experților în comerț online, pe site-urile de anunțuri își fac loc și evazioniștii.
„Se mai întâmplă în zona de piese auto second-hand sau în zona de dezmembrări auto”, a mai spus Cosmin Daraban.
Potrivit ultimului raport Eurostat, 44% din utilizatorii de internet din România au făcut cel puțin o cumpărătură online în 2021.
