Steagul Finlandei flutură în fața sediului NATO după ce a devenit marți cel de-al 31-lea membru al alianței militare, în ciuda amenințărilor Moscovei.
Procesul rapid de aderare a Helsinki a dublat granițele terestre ale Rusiei cu grupul. Dar care sunt beneficiile, obligațiile și posibilele amenințări cu care s-ar putea confrunta țara nordică din partea guvernului lui Vladimir Putin în urma aderării sale?
Euronews.com a stat de vorbă cu Fabrice Pothier, consultant senior la Institutul Internațional de Studii Strategice și fost șef al politicii NATO, și cu Henri Vanhanen, cercetător la Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale, pentru a afla.
Ce câștigă Finlanda din punct de vedere strategic prin aderarea la NATO?
Fabrice Pothier: "Este un câștig reciproc. Pentru Finlanda, este clar că va face parte dintr-o alianță defensivă mai largă. Dar și NATO are de asemenea de câștigat pentru că, mai întâi cu Finlanda, apoi în curând cu Suedia, se închide un fel de decalaj cu care NATO s-a confruntat în ultimele decenii în regiunea baltică. În trecut, orice tip de planificare de contingență - atunci când planificatorii militari trebuie să ia în considerare tot felul de scenarii de criză - [NATO] nu putea conta pe Finlanda și Suedia să se alăture în mod automat într-un răspuns la o posibilă incursiune militară.
Aderarea Finlandei la NATO va crea un fel de <zid de susținere> în jurul Rusiei, începând din nordul Europei cu Finlanda și ajungând spre est, unde NATO și-a întărit prezența militară pe flancul său estic după izbucnirea războiului din Ucraina - mai întâi cu Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, iar apoi cu noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria.
Cu toate acestea, Finlanda nu va găzdui deocamdată trupe NATO. Iar ministrul finlandez al apărării, Antti Kaikkonen, a declarat marți că țara sa nu a decis încă dacă va cere desfășurarea de trupe pe teritoriul său. La rândul său, șeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că alianța va aștepta acordul Finlandei pentru a desfășura trupe."
Ce drepturi are Helsinki în cadrul alianței?
Fabrice Pothier: "NATO este, în mod fundamental, o alianță de națiuni suverane și fiecare dintre ele ia o decizie suverană dacă dorește sau nu să aibă alte forțe sau capacități NATO pe teritoriul lor. Și nu există automatisme de ambele părți ale NATO. Alte națiuni NATO nu se pot aștepta ca în mod automat să desfășoare orice cred că ar trebui să desfășoare pe teritoriul finlandez. Iar Finlanda nu va trebui să se alăture automat oricărei operațiuni NATO doar pentru că este membră a Alianței."
Henri Vanhanen: "Președintele [Sauli Niinistö] a declarat că Finlanda nu va stabili nicio limită sau precondiție pentru aderarea sa la NATO, ceea ce înseamnă că, de fapt, Finlanda nu are nicio limită pentru o potențială prezență NATO pe teritoriul finlandez. Va fi vorba mai mult despre modul în care Finlanda va contribui la sarcinile alianței pe timp de pace, de exemplu, participarea la poliția aeriană a statelor baltice."
Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, Rusia va lua măsuri pentru a-și reechilibra sistemul de securitate după aderarea Finlandei.
La ce răspuns ne putem aștepta din partea Rusiei?
Fabrice Pothier: "Rusia ia în serios articolul 5. Așadar, trebuie să presupunem că, acum că Finlanda se află sub incidența articolului, rușii ar putea juca jocul obișnuit de șantaj-amenințare. Dar nu este clar cât de departe ar fi dispuși să meargă."
Henri Vanhanen: "Nu frica este cea care a determinat Finlanda să adere la NATO sau să solicite cererea de a deveni membru NATO. Cred că a fost ideea de a încerca să echilibreze comportamentul agresiv al Rusiei și, de asemenea, să aducă stabilitate în nordul Europei. Finlanda a învățat să fie pregătită, dar nu speriată."
