"Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire." Când astronautul american Neil Armstrong a devenit prima persoană care a pus piciorul pe suprafața lunară, la 21 iulie 1969, era ora 22:56 în Houston, 05:56 la Paris, 07:56 la Moscova și 13:56 la Tokyo.
Dar ce oră era pe Lună?
După mai bine de cinci decenii, Agenția Spațială Europeană (ESA) încearcă să răspundă la această întrebare. Săptămâna aceasta, Agenția a anunțat că organizațiile spațiale din întreaga lume studiază cea mai bună modalitate de a stabili "o oră de referință lunară comună", o idee deja schițată în noiembrie 2023, în cadrul unei reuniuni desfășurate în Olanda.
"Acum se lansează un efort internațional comun pentru a realiza acest lucru", a declarat Pietro Giordano, inginer de sisteme de navigație la agenția spațială.
Euronews l-a intervievat pe Francisco Diego, astronom la University College London, pentru a înțelege mai bine cum poate fi măsurat timpul în spațiu.
Care este echivalentul unei ore pe Lună?
Pe Pământ, timpul este măsurat în raport cu rotațiile pe propria axă. Acestea definesc ceea ce noi cunoaștem ca fiind noaptea și ziua. O revoluție completă reprezintă 24 de ore, iar un circuit în jurul Soarelui (365 de zile) definește un an. Dar ciclul lunar nu funcționează în acest mod.
Modul în care se rotește Luna înseamnă că "ziua lunară durează 29 de zile și jumătate de pe Pământ. Așadar, pe Lună putem vedea Soarele răsărind și apunând pe parcursul a 14 zile", a explicat Francisco Diego.
"Așadar, definirea acestui timp va fi, de asemenea, importantă, deoarece se va face în funcție de înălțimea Soarelui deasupra orizontului", a adăugat el.
Și nu este vorba doar de lungimea zilelor. Ceasurile reprezintă o altă provocare.
Potrivit ESA, ceasurile ticăie mai repede pe Lună: ele câștigă aproximativ 56 de microsecunde sau milionimi de secundă pe zi. Acest lucru se datorează faptului că ele funcționează mai lent în câmpuri gravitaționale mai puternice, cum ar fi cel al Pământului.
Cum poate fi măsurat timpul pe Lună?
ESA propune un acord internațional privind un cadru de referință "similar rolului jucat pe Pământ de Cadrul Internațional de Referință Terestră, care permite măsurarea consecventă a distanțelor precise între punctele de pe întreaga noastră planetă".
Diego este de acord că ar trebui urmat un tip de măsurare, similar celui al meridianelor sau al fusurilor orare de pe Pământ.
"Ar trebui să se bazeze pe meridianul central al Lunii, care cred că este latitudinea zero, adică latitudinea care corespunde liniei verticale care apare atunci când Luna se află în faza de descreștere sau de creștere", a explicat astronomul. "Iar de acolo, fusul orar ar fi măsurat în grade, dar pe baza altitudinii Soarelui, astfel încât oamenii să își poată da seama care este ora solară în acel moment".
Cât e ceasul pe Stația Spațială Internațională?
Un grup de oameni care știu deja cum este să se uite la ceas și să-și organizeze timpul în spațiu sunt astronauții de pe Stația Spațială Internațională.
Cu toate acestea, în ciuda faptului că orbitează la 354 de kilometri deasupra suprafeței Pământului, ei respectă un fus orar terestru, și anume Coordonatorul Timpului Universal (UTC) sau Meridianul prim de Greenwich, aflat la jumătatea distanței dintre Houston și Moscova.
Acest lucru are dezavantajele sale. "Stația Spațială Internațională are o zi care durează 90 de minute", subliniază Diego. "Ei văd Soarele răsărind și apunând de 16 ori într-o zi, în 24 de ore".
Dar este cea mai practică măsură găsită până acum, pentru a menține comunicațiile cu Pământul.
Cine va decide ora lunară?
În 1884, la insistențele Statelor Unite, a avut loc o conferință internațională la Washington, DC, pentru a decide "un meridian care să fie folosit ca zero comun de longitudine și ca standard de măsurare a timpului pe tot globul".
Rezultatul a fost meridianul Greenwich, care trece prin Observatorul Regal din Londra, Marea Britanie. Acesta a devenit standardul internațional pentru longitudinea zero grade. ESA dorește, de asemenea, un acord internațional pentru a stabili modul în care este măsurat timpul lunar.
"Acestea sunt misiuni foarte periculoase care necesită mult ajutor din partea tuturor țărilor și trebuie să mergem ca o umanitate unificată, explorând Spațiul cu aceleași reglementări", a declarat Diego.
Astronomul crede că acest tip de acord trebuie încadrat în Tratatul Spațial din 1967, semnat de statele membre ale ONU. Acesta include modul în care trebuie să se desfășoare explorarea și utilizarea Lunii.
De ce este urgent să se stabilească acum ora pe Lună?
Luna se află din nou în centrul eforturilor de explorare spațială ale ESA, care plănuiește zeci de misiuni lunare în următorul deceniu, inclusiv construirea de baze pe suprafața sa. Există "necesitatea de a menține comunicarea între Lună și Pământ din toate aceste misiuni [...] Va fi nevoie să se ajungă la un acord asupra orei Greenwich", explică Diego.
"Dar, pe de altă parte, odată ce vom avea deja multe misiuni pe orbită în jurul Lunii din mai multe țări, atunci comunicarea cu Pământul trece în plan secundar și atunci devine mai independentă, iar aici ora lunară va fi foarte importantă".
"Odată ce am stabilit un sistem de timp operațional pentru Lună, putem continua să facem același lucru pentru alte destinații planetare", a precizat ESA.
