Emil Hurezeanu a primit aviz favorabil pentru funcția de ministru de Externe. El a explicat cum a ajuns în această poziție, acolo unde o înlocuiește pe Luminița Odobescu, cu toate că, inițial, i se propusese să candideze la președinția României.
Hurezeanu susține că a primit un telefon de la Kelemen Hunor.
Emil Hurezeanu: „A fost, la un moment dat, un telefon, pe un fundal de zvonuri, care de obicei nu alcătuiesc o discuție, oricât de intense ar fi. Deci n-a fost o discuție, erau zvonuri. Și, la un moment dat, cineva din conducerea coaliției m-a sunat și m-a întrebat ce aș crede dacă. Al treilea (n.r.: a fost întrebat care dintre liderii coaliției a fost cel care l-a sunat). Ideea era că imediat am spus că nu e cazul, deci nu s-a pus problema (n.r.: i -a propus să candideze la președinția României). Nici măcar n-am intrat în faza de preselecție, am intrat de la zvonuri la contrariul zvonurilor. După aceea, a venit povestea cu oferta de ministru de externe, independent, din prima.”
Odată cu preluarea noii funcții de ministru de Externe, Emil Hurezeanu a fost întrebat și despre posibilitatea ca românii care locuiesc în Spania să poată avea dublă cetățenie. În acest sens, există deja un acord bilateral. Premierul Marcel Ciolacu promisese că totul va fi posibil până la finalul acestui an. În Spania, sunt rezidenți peste un milion de români.
„Acordul a fost negociat, acordul există și urmează să se pună în funcțiune. Sincer să fiu, ar fi fost mai bine dacă ați fi întrebat-o pe doamna Odobescu ce s-a întâmplat cu acest acord, pentru că eu știu că a existat, știu că a fost negociat, toată lumea a fost de acord, deci în principiu, având în vedere relațiile excelente dintre România și Spania, urmează să se și aplice. Vă spun când aflu", a spus Emil Hurezeanu.
Emil Hurezeanu a explicat poziția față de Rusia
Poate cea mai importantă provocare cu care se va confrunta Emil Hurezeanu va fi cea a relației cu Rusia. Noul ministru de Externe a explicat cum vede el această problemă și de ce este periculoasă poziția de „suveranitate limitată".
Emil Hurezeanu: „Eu cred că avem de-a face cu un proces în curs. Ca cetățean liber, aștept și eu dovezi și dosare finalizate și din această privință. Pe de altă parte, trăim într-un mediu infestat de amenințări hibride, demonstrate sau foarte ușor de demonstrat, nu numai în România. UE e gata să aibă propriile discuții neplăcute, antipatice, cu TikTok, etc.
Deci nu ar fi prima oară când Rusia ar face asta. Sunt câteva indicii, în alegeri, care ne pot da de gândit în legătură cu asta. Rusia a reinventat, după multe decenii, conceptul de suveranitate limitată și suveraniștii care se gândesc uneori la Rusia, cu nostalgie, ar trebui să-și aducă aminte că doctrina suveranității limitate - care, la un moment dat, s-a numit Brejnev, aplicată în 1953 în Berlinul răsăritean, în 1956 în Ungaria, în 1968 în Cehoslovacia, și de fiecare dată putea să se aplice și în România - însemna ca, atunci când ceva nu convine Uniunii Sovietice Comuniste, are dreptul să intervină cu trupe.
Au trecut deceniile, nu ne-a mai fost frică de asta, iar ceea ce face Rusia în Ucraina este revenirea la real politic. Deci forța, autoritatea de tip imperial, cuceritor, militar, combatant, determină și situația de drept și legitimitatea drepturilor la suveranitate, la neamestec în afaceri interne, Carta Organizației Națiunilor Unite, care ar fi trebuit slujită în primul rând de Rusia, care este membru permanent al Consiliului de Securitate - toate astea ne fac să înțelegem că am intrat într-o nouă eră și că sigur că e mai bine să ai dovezi când vorbești.
Pentru că mai ales într-un concert destul de dizarmonic, cum este cel de astăzi, deci într-un fel de dizarmonie totală, toată lumea atacă pe toată lumea, e o stare de nemulțumire și de nervozitate, de ură și de mânie, care începe în familii și se termină în cvorumurile cele mai înalte, inclusiv ale prietenilor și aliaților.
Dar din cauza asta, cred că e nevoie întotdeauna și de dovezi. Dar nu putem să ne facem că trăim într-o lume ca și cum nu știm în ce lume trăim cu adevărat. Este lumea revenirii la suveranitatea limitată, la războiul de agresiune și la principiile lui Bismark, în relațiile dintre state, nu ale Cartei ONU, ale acordurilor care există, inclusiv cu Uniunea Sovietică și cu Federația Rusă, după 1947, după 1990, șamd.
România face parte din alianțe. Nu sunt adeptul neapărat al alinierilor cu orice preț și al practicii-pilotului automat, adică să nu-ți folosești propriul drept la reflecție, care poate fi critică și în cotradicție cu reflecția întregului cor, dacă ai argumente. Dar trebuie să ținem seama de ceea ce apărăm împreună cu aliații noștri din NATO și UE, e tot ceea ce avem mai bun și am câștigat în mod ireductibil.
Țara noastră arată cum arată astăzi - poate unii nu sunt de acord sau unii nu sunt mulțumiți - în primul rând datorită obiectivelor sale strategice obținute, atinse, chiar cu o clasă politică criticată, cu mulți români care și-au găsit drumul în străinătate. Totuși, este o țară care și-a păstrat teritoriul aproape ca acum câteva decenii, în timp ce mai toți vecinii din jur și l-au diminuat, o țară membră în UE și NATO, care a primit 90 de miliarde de euro din UE și a contribuit doar cu 30 de miliarde. Mai are vreo 80 de miliarde din planul de restructurare. Adică gândiți-vă totuși că, nu știu de ce, țin cont mai mult de ce îmi spun aliații mei, de ceea ce mă informează ei în legătură cu Federația Rusă.
Pe de altă parte, sunt de acord că harta nu se va schimba. Există geografia fizică, geografia simbolică și, pe hartă, România, Germania și Rusia vor rămâne la locul lor. Să sperăm că, la un moment dat, vom reveni cu toții la lumea mai normală care a existat."
Înainte de această funcție, Emil Hurezeanu a fost ambasadorul României în Germania (2015-2021) și apoi în Austria (2021-prezent).
