Atacul Hamas asupra Israelului de sâmbătă, 7 octombrie, a fost unul costisitor. A necesitat resurse financiare uriașe, scrie euronews.com.
Într-o singură zi, Hamas a folosit drone, între 2.500 și 5.000 de rachete și a recurs la atacuri cibernetice. Militanții au folosit armamentul pe care, în urmă cu doi ani, îl alocau pentru 11 zile. Acesta este un semn că resursele lor au crescut foarte mult.
Hamas este supusă sancțiunilor, pentru că este grupare teroristă, și a fost exclusă din sistemul bancar internațional. Orice încercare a grupului de a strânge fonduri este abordată de eforturile globale de combatere a finanțării terorismului.
Cu toate acestea, Hamas a fost numită de Forbes în 2014 una dintre cele mai bogate grupări teroriste din lume. Cifra de afaceri anuală a fost estimată atunci la 1 miliard de dolari (942 de milioane de euro), provenind din taxe și impozite, ajutor financiar și donații.
Donații sub formă de criptomonede
Cea mai mare bursă de criptomonede din lume, Binance, a înghețat sute de conturi de criptomonede asociate cu Hamas, în urma unor solicitări venite marți din partea forțelor de ordine israeliene.
Wall Street Journal relatează că Hamas au primit aproximativ 41 de milioane de dolari în monede digitale în ultimii doi ani, citând datele firmei de analiză și software pentru criptomonede BitOK, cu sediul la Tel Aviv.
Jihadul islamic palestinian, un alt grup terorist suspectat că a luat parte la atac, a primit 93 de milioane de dolari în cripto în aceeași perioadă, pe baza datelor cercetătorului în domeniul criptografic Elliptic.
Hamas a susținut strângerea de fonduri în criptomonede de ani de zile, dar a declarat în aprilie că va înceta să mai primească Bitcoin, citând o creștere a activităților "ostile" împotriva donatorilor.
Cine sprijină financiar Hamas
Iranul finanțează Hamas cu o sumă estimată la 100 de milioane de dolari pe an, potrivit guvernului american.
Hamas beneficiază, de asemenea, de sprijinul financiar al mai multor țări, precum Qatar și Turcia. Cu toate acestea, aceste țări nu finanțează în mod direct activitatea militară a grupării, astfel încât este dificil de urmărit unde ajung să fie folosiți banii.
Expații palestinieni și donatorii privați din Golful Persic asigură o mare parte din finanțarea mișcării.
Hamas colectează, de asemenea, un așa-numit Zakat, o donație caritabilă islamică, pentru a-și îndeplini misiunile și obiectivele.
În plus, gruparea desfășoară activități de strângere de fonduri în străinătate, inclusiv în țările din Golf, Europa de Vest și America de Nord.
Organizațiile caritabile afiliate la Hamas nu finanțează în mod oficial aripa armată a grupării, ci mai degrabă activitățile sale de asistență socială. Cu toate acestea, unele dintre aceste organizații caritabile ajung să fie ele însele etichetate drept organizații teroriste, cum ar fi Fondul de ajutor pentru cei afectați și nevoiași din Ottawa, care s-a dovedit că a direcționat resurse în valoare de aproximativ 14,6 milioane de dolari către diverse grupuri afiliate la Hamas între 2005 și 2009.
Bani din taxe și impozite
În fiecare lună, Hamas încasează între 12 și 15 milioane de dolari din taxele pe care le impune pe bunurile care vin din Egipt, cele mai taxate produse fiind țigările, combustibilul și chiar materialele de construcție.
În plus, gruparea a impus noi taxe pe produsele importate din Cisiordania în 2022. Acest lucru i-a afectat în mod deosebit pe cei care trăiesc deja în sărăcie extremă în Fâșia Gaza.
Rata șomajului în Gaza a ajuns la 45%, potrivit Biroului Central Palestinian de Statistică, iar peste 60% dintre locuitori au nevoie de asistență umanitară.
În iulie 2022, rata de insecuritate alimentară în Gaza a depășit 65%, iar rata sărăciei a ajuns la 65%, conform aceluiași raport.
Societăți și investiții
Hamas are o ramură dedicată acumulării de fonduri.
Rapoarte germane au afirmat în 2022 că Hamas a reușit să adune active în valoare de peste 500 de milioane de dolari (471,5 milioane de euro) investind în companii din Turcia, Arabia Saudită, Algeria și chiar Sudan, în principal în domeniul imobiliar sau al construcțiilor.
Cu toate acestea, Departamentul de Trezorerie al SUA a luat imediat sancțiuni împotriva persoanelor legate de aceste aranjamente financiare. Cu toate acestea, se poate presupune că gruparea nu a renunțat la această activitate.
Cine plătește prețul?
Așa cum stau lucrurile, este posibil ca ajutorul oferit oamenilor care trăiesc în sărăcie extremă în Gaza să facă obiectul unei anchete, pentru a se asigura că nu cade în mâini greșite.
Comisia Europeană a declarat că va efectua o "revizuire urgentă" a asistenței pentru dezvoltare pe care UE a alocat-o în ultimii trei ani, în valoare de 681 de milioane de euro, pentru a se asigura că nu a finanțat Hamas.
În urma criticilor aduse unui anunț potrivit căruia UE va suspenda tot ajutorul financiar acordat Palestinei, Comisia a dat asigurări că se angajează să trimită în acest an 27,9 milioane de euro sub formă de ajutor umanitar în Fâșia Gaza.
Situația economică a Fâșiei Gaza era deja dezastruoasă înainte ca Hamas să atace Israelul. Războiul va exacerba aproape sigur sărăcia extremă a locuitorilor din Gaza.
