Atacul Hamas asupra Israelului a șocat opinia publică și i-a luat prin surprindere pe decidenții politici israelieni. Tacticile folosite de Hamas în cadrul acestui atac au fost unele dintre cele mai sofisticate de până acum, așa cum notează Al Jazeera. Grupul militant palestinian și-a lansat luptătorii de pe mare, din aer și de pe uscat. În termeni militari vorbim despre o operațiune de tip MDO - Multi-Domain Operations. Hamas a atacat inițial posturile de observare israeliene cu ajutorul dronelor (probabil iraniene), iar apoi a lansat un val de rachete care au copleșit sistemul defensiv israelian, Iron Dome.
Acestea au fost însă doar o serie de operațiuni preliminare, care au pregătit terenul pentru invazia terestră propriu-zisă. În etapa a doua, milițiile Hamas au atacat în mai multe direcții, vizând atât ținte militare israeliene, cât și civili pe care i-a ucis sau capturat.
Elementul psihologic a fost și el prezent. Prin difuzarea imaginilor cu militari și civili capturați, Hamas a încercat să îngrozească populația și să distrugă moralul acesteia.
Un eșec al establishmentului de securitate din Israel
Planificarea acestei operațiuni a avut loc într-un moment în care Israelul trecea prin tulburări politice interne. Societatea era divizată din cazua legilor justiției promovate de guvernul de dreapta al premierului Benjamin Netanyahu. Mii de israelieni au ieșit pe străzile din Tel Aviv pentru a protesta în săptămânile care au precedat atacul.
Deși momentan este devreme pentru a formula concluzii clare, acest haos politic intern este posibil să fi contribuit la atacurile din Gaza. Diviziunile interne ar fi putut determina gruparea Hamas și pe aliații săi de la Teheran să creadă că Israelul este slăbit și vulnerabil. Establishmentul de securitate din Israel (care este secular) – adică Mossadul, serviciile de informații militare și serviciul de securitate internă cunoscut sub numele de Shin Bet - s-a opus cu înverșunare guvernului condus de premierul Benjamin Netanyahu și alianței acestuia cu partidele ultra-ortodoxe. Eșecul serviciilor de intelligence israeliene în a detecta pregătirea atacului Hamas poate fi pus și pe seama acestor tulburări politice interne.
În plus, putem vorbi și despre elementul numit hybris. Eșecul serviciilor de informații nu rezultă neapărat din lipsa de informații, ci și din incapacitatea de a înțelege aceste informații. Israelienii își cunoșteau bine adversarul, dar nu au luat în calcul creativitatea și competența liderilor Hamas în a orchestra un astfel de atac. Cu alte cuvinte i-au subestimat pe militanții Hamas. Dar iranienii și aliații lor din Hamas jucau un joc mult mai complicat. Iranul s-a simțit amenințat de planul Israelului de a normaliza relațiile cu Arabia Saudită. Teheranul risca să piardă problema palestiniană drept atu împotriva Israelului. Atacul Hamas compromite apropierea dintre Israel și Arabia Saudită.
Ca și în cazul atentatelor de la 11 septembrie 2001, am putea afla în viitor că informațiile necesare pentru a preveni atacurile Hamas erau deja în sistem, doar că serviciile de intelligence israeliene nu au reușit să le pună cap la cap la timp. Cu alte cuvinte nu au putut să vadă ceea ce, privind retrospectiv era evident.
O lecție învățată
Așa cum notează Al Jazeera, se pare că Hamas a tras totodată învățămintele necesare pentru planificarea și aplicarea acestei operațiuni din tacticile folosite de luptătorii din Jenin în timpul bătăliei de la Jenin din 2002, care a devenit un simbol al rezistenței palestiniene. În aprilie 2002, un asalt israelian asupra taberei de refugiați din Jenin a dus la moartea a 52 de palestinieni, inclusiv femei și copii, potrivit Human Rights Watch. Totodată, în timpul bătăliei au fost uciși 23 de militari israelieni.
Una dintre lecțiile cheie pe care Hamas este posibil să le fi învățat din această bătălie este legată de eficiența dispozitivelor explozive improvizate. Acestea pot provoca numeroase victime și pot duce la perturbarea operațiunilor militare. În plus, aceste bombe artizanale sunt ieftine și ușor de ascuns, ceea ce le face extrem de utile într-un război asimetric. În plus, bombele artizanale și-au demonstrat eficiența și în cadrul altor conflicte. În Irak și în Afganistan, insurgenții și talibanii le-au folosit cu maximă eficiență împotriva forțelor militare americane. În cazul în care Israelul va lansa o ofensivă terestră în Gaza, vom vedea cu siguranță astfel de arme folosite și împotriva militarilor israelieni.
O confruntare asimetrică
În final, Hamas se luptă cu o armată care dispune de armament sofisticat și de o putere aeriană considerabilă. În fața armatei israeliene, Hamas nu dispune decât de bombe artizanale, rachete și arme ușoare. Acesta este și motivul pentru care grupul se bazează pe tactici asimetrice de tipul „lovește și fugi”.
Nu este clar totuși cum definește Hamas „victoria” după acest atac împotriva Israelului, mai exact ce speră să obțină în final. Nu este clar nici dacă grupul va primi sprijin pe termen lung de la statele arabe învecinate, în ciuda faptului că Hezbollah pare a susține în acest moment atacul. Un lucru este totuși cert: în conflictul sângeros din Orientul Mijlociu, civilii din Gaza și cei din Israel sunt victime colaterale.
