Atunci când Rusia a blocat porturile ucrainene de la Marea Neagră după invazia sa la scară largă de anul trecut, grânele care ar putea hrăni milioane de oameni din întreaga lume au început să fie stocate în silozuri.
Dar, în timp ce navele militare rusești patrulau în largul coastelor ucrainene, micile porturi de pe Dunăre de la granița cu România au continuat să funcționeze, oferind o mică, dar vitală cale de salvare. Importanța lor a continuat să crească chiar și după ce un acord negociat la nivel internațional cu Rusia a deschis rutele de transport prin Marea Neagră pentru cerealele ucrainene. Acum, la două săptămâni de la eșecul reînnoirii acestui acord, micile porturi dunărene sunt singura cale de transport maritim pentru milioane de tone de cereale din nou blocate în Ucraina.
"Dunărea este poarta noastră maritimă către Europa și către lume", a declarat într-un interviu Stanislav Zinchenco, directorul executiv al GMK, un think tank economic cu sediul la Kiev, potrivit The New York Times. "Porturile fluviale sunt acum esențiale pentru economia Ucrainei", a spus el, iar impactul pierderii lor este "greu de calculat".
Importanța tot mai mare a porturilor dunărene
Porturile fluviale se află pe cursul inferior al Dunării, unde aceasta formează o parte din granița Ucrainei cu România înainte de a se vărsa în Marea Neagră. Dunărea este cel mai mare fluviu din Uniunea Europeană, ca lungime și volum, iar căile sale navigabile leagă Ucraina de mare și de alte opt națiuni europene.
Înainte de război, porturile de la Dunăre erau foarte puțin folosite. În ultimele luni însă acestea au fost folosite pentru aproximativ o treime din exporturile agricole ale Ucrainei. Cea mai mare parte a transportului maritim merge în aval spre mare; o cantitate mult mai mică se deplasează în amonte spre alte părți ale Europei.
Rusia a spus clar că orice navă care intră în Marea Neagră este în pericol, creând de facto o blocadă și amenințând soarta porturilor dunărene. Aproape zilnic, rachetele și dronele rusești au atacat porturile ucrainene, inclusiv unul de pe Dunăre aflat la doar câțiva kilometri de România. Kremlinul a avertizat că "toate navele care navighează în apele Mării Negre spre porturile ucrainene" vor fi "considerate ca fiind potențiale transportoare de încărcături militare".
Treptat însă, transportul maritim a început să revină în ultimele zile după ce anterior majoritatea navelor care transportau cereale au decis să arunce ancora. În acest weekend, o navă a traversat Marea Neagră și a stabilit cursul spre micul port ucrainean Ismail de pe Dunăre. Cel puțin alte două nave i-au urmat.
Andri Klimenco, șeful Institutului pentru Studii Strategice la Marea Neagră, a declarat că termenul "blocadă" nu se aplică exact porturilor dunărene, care nu au fost niciodată incluse în acordul privind cerealele și care au funcționat aproape non-stop pe durata războiului.
Amenințările rusești au prezentat mai degrabă o "provocare", a spus el, Moscova sperând în mod clar că amenințarea implicită va intimida companiile internaționale de transport maritim. Cel puțin 16 nave sunt încă ancorate la sud-vest de Insula Șerpilor, chiar în largul coastei ucrainene, așteptând să meargă în porturi, a declarat dl Klimenko.
Tensiunile rămân ridicate în largul coastei sudice a Ucrainei. Marți dimineață, Ministerul rus al Apărării a raportat că două dintre navele sale de patrulare - Serhii Kotov și Vasili Bikov - au fost atacate de drone ucrainene în cursul nopții.
Între timp oficialii ucraineni și-au intensificat apelurile pentru o intervenție internațională care să pună capăt blocadei rusești. Președintele Volodimir Zelenski a declarat jurnaliștilor, într-un interviu publicat marți, că Rusia se ghidează după o singură lege, "legea forței". Comunitatea internațională, a spus el, trebuie să răspundă cu propria forță pentru a menține deschise culoarele maritime.
Înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, porturile de pe Dunăre erau responsabile pentru doar 4% din exporturile ucrainene, sau aproximativ 6 milioane de tone de marfă. Acum, porturile ucrainene de pe Dunăre - Ismail, Reni etc. - reprezintă o legătură economică vitală între Ucraina și restul Europei. În luna mai a anului trecut, exporturile agricole prin aceste porturi au crescut la 800.000 de tone. În luna următoare, acestea au ajuns la 1,3 milioane de tone.
O problemă majoră constă în faptul că acestea nu sunt porturi cu apă adâncă, astfel încât cea mai mare parte a transporturilor se face cu barje, care au o capacitate de 3.000 - 8.000 de tone. Aceste barje parcurg o distanță scurtă de-a lungul coastei până în portul românesc Constanța pentru a încărca nave de marfă mai mari, capabile să transporte zeci de mii de tone de mărfuri, sau camioane care transportă mărfuri pe uscat.
Porturile de pe Dunăre nu vor putea niciodată să gestioneze mai mult de o fracțiune din ceea ce Ucraina a putut exporta prin porturile sale de la Marea Neagră.
