Războiul din Ucraina ar putea aduce o gravă criză alimentară în țările care depind de exportul de cereale. Peste 22 de milioane de tone de grâu, porumb și floarea soarelui sunt blocate în porturile maritime ucrainene de la Marea Neagră, iar singurele rute de ieșire sunt porturile dunărene, subdimensionate, din păcate, pentru acest flux uriaș.
Portul Constanța este acum principala poartă de export a grânelor din vecini, iar specialiștii avertizează că următoarea recoltă ar putea genera un blocaj al exportului de cereale. Diana Sobaru, jurnalist Euronews Constanța, a filmat activitatea din port, iar Ioana Corneev l-a intervievat pe Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, pentru o privire de ansamblu a situației de la Constanța.
24 mai, 2022. În rada exterioară a Portului Sulina, aproape 90 de nave așteaptă să treacă de controlul la frontieră pentru a ajunge în porturile ucrainene Reni și Ismail. Sunt singurele rute de acces către cerealele vecinilor, însă porturile sunt mici, cu o infrastructură subdimensionată pentru traficul intens. Subdimensionat este și Portul Sulina, care are doar trei puncte de acostare pentru controlul documentelor, verigi slabe, așadar, în lanțul exportului milioanelor de tone de porumb, grâu și floarea soarelului. Este o luptă contracronometru în care Portul Constanța devine un pion principal.
În ultima perioadă, la Constanța au ajuns peste 200.000 de tone de cereale
În ultima perioadă, la Constanța au ajuns peste 200.000 de tone de cereale, dintre care jumătate au fost deja exportate. Alte aproximativ 80.000 de tone sunt avizate să intre zilele acestea la operare.
Diana Sobaru, jurnalist Euronews România: „Se muncește la foc continuu aici, în Portul Constanța. Noi suntem în unul din cele mai mari terminale de cereale, unde acum doar ce a ajuns o barjă din Ucraina. Este încărcată cu aproximativ 2.000 de tone de porumb, a încărcat de la Ismail, a venit apoi pe Dunăre până aici, în Portul Constanța. Cerealele vor fi descărcate, depozitate apoi în silozuri unde așteaptă exportul.”
Dan Dologhin, directorul de Operațiuni Cereale al unui terminal de cereale din Portul Constanța: „În ultimele două luni, prin terminalul Comvex au trecut 180.000 de tone de cereale, mai exact porumb, care sosește pe barje, trenuri și în ultima perioadă și pe camioane. În spatele meu se află o navă care încarcă 28.000 de tone,bcare pleacă către Rotterdam, aceasta fiind cea de-a șasea navă cu porumb ucrainean pe care o operăm.”
Capacitatea de stocare a cerealor din silozuri este de aproximativ dpuă milioane de tone, iar Portul Constanța este cel mai bine plasat față de porturile Reni și Ismail, cu cele mai scurte distanțe de acces feroviar din Ucraina, pe ruta Dornești – Vadu- Siret.
Anul trecut, Portul Constanța a avut un trafic de 25 de milioane de tone de cereale
Anul trecut, Portul Constanța, un hub de cereale al Europei, a avut un trafic de 25 de milioane de tone de cereale. Cantitățile de cereale ucrainene care ajung acum în terminale sunt mici, iar timpul până la recolta românească este foarte scurt. Pentru încrăcarea unei nave de 30.000 de tone este nevoie ca 15 barje să ajungă la Constanța.
Potrivit operatrilor portuari, blocajele ar putea să aibă loc în luna iulie, când în Portul Constanța va ajunge și producția românească de cereale ce trebuie trimisă la export.
Cerealele ucrainene vin și pe șine, iar lucrurile ar fi stat poate altfel dacă infrastructura de cale ferată ar fi fost operațională. Acum două luni, la o vizită în Portul Constanța, Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu constată că doar 50% dintre șinele de cale ferată din port sunt operaționale.
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor: „Treaba statului este să încerce să dezvolte capacitățile portului, astfel încât operatorii să fie mai mulți, să aibă mai multe facilități. Erau aproape 100 de linii de cale ferată nefolosite, blocate în mare parte de aproximativ 700 de vagoane. De zeci de ani stăteau acolo acele vagoane. Jumate dintre ele au fost mutate, cealaltă jumatate este sub sechestrul ANAF-ului. Va intra, sper, într-o procedură destul de rapidă, care să fie valorificată și liniile să fie intrate în reabilitare. Noi am aprobat în Guvern sumele necesare. Cele 100 de linii pot fi modificate, pentru că e nevoie de ele.”
Florin Goidea, directorul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța: „Este o situație excepțională la care toți trebuie să ne adaptăm. Nu e o situație normală în Portul Constanța, Facem tot ce e posibil pentru a fluidiza traficul de mărfuri. Ați văzut și la CFR, după atâția ani de zile, efectiv s-a luat hotărârea și se lucrează. La începutul lui iunie intră în reabilitare primele 35 de linii cale ferată să intre în reabilitare.”
Situația ar putea deveni critică în următoarele luni
Iată cum vede lucrurile directorul unuia dintre cele mai mari terminale de mărfuri din Portul Constanța:
Reporter: „Are Portul Constanța capacitatea să primească cele 22 de milioane de tone de cereale care sunt în Ucraina?”
Dorinel Cazacu, director unui terminal din Portul Constanța: „Astăzi? Mi-e greu să cred ca da. Nu, nu cred, astea se vor suprapune peste marfa care va începe peste o lună de zile să vină din România. Așa teoretic sunt capacități de stocare, dar marfa nu vine toată odată. De exemplu, uitați, vecinii noștri de peste gard au 200.000 capacitatea de stocare în silozuri. Dacă, teroretic, marfa asta ar veni 200.000, capacitatea lor de încărcare la navă este foarte mare, adică ei pot să încarce aceste 200.000 în șapte, opt zile. Problema este că 200.000 de tone, dacă vin pe trenuri, deci trebuiesc 100 de trenuri, deci trebuie să descarci 100 de trenuri, nu cred că sunt atâtea trenuri pe care să le aibă disponibile. Să aducă 100 de trenuri numai pentru ei, ca să le umple silozul. Niciun terminal de aici, din Portul Constanța, nu cred că poate să descarce mai mult de 6.000 de tone pe zi, adică trei trenuri. Deci, dacă pui toate terminalele, am aduna undeva la 20 de trenuri pe zi. Dacă am descărca numai marfă de Ucraina ne-ar trebui cinci zile să lucrăm non-stop pentru a descărca cele 100 de trenuri, iar ele nu ar avea cum să vină în triajul Portul Constanța.”
Îngrijorătoare este însă situația noii recolte de la vecini
Îngrijorătoare este însă situația noii recolte de la vecini, care ar putea tripla cantitățile de cereale depozitate în silozurile ucrainene.
Viorel Panait, directorul general al unui terminal ce cereale din Portul Constanța: „Noi am aflat de la oficiali ucraineni faptul că, în prezent, aceasta este cantitatea rămasă după recolta precedentă și că producția de cereale a Ucrainei este de circa 87 de milioane de tone, astfel încât la 31 decembrie 2022 există prognoza că acolo se vor afla 110 milioane de tone, care nu au soluție de ieșire. Prin urmare este nevoie de un efort conjugat. Problema care e nevoie să fie luată în considerare este această infrastructură de conexiune, calea ferată largă ucraineană care trebuie să fie mai bine conectată cu calea ferată românească, barjele care trebuiesc încărcate la aceste mici porturi dunărene. Acestea trebuiesc îmbunătățite din punct de vedere al conexiunii.”
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, spune că încearcă să găsească soluții împreună cu omologul său din Ucraina, cu care se va și întâlni curând în portul Constanța. Acolo unde, spune Grindeanu, va fi deschis un birou comercial ucrainean care să simplifice comunicarea comercială între cele două țări. Dorința României de a ajuta Ucraina este însă temperată câteodată de birocrația europeană.
Ce spune ministrul Transporturilor
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor: „Rolul nostru este să găsim solutii care țin de entitățile statale și una dintre ele este cea legată de ce vă spuneam de această birocrație și încercarea noastră de a informa. Ucrainenii să știe exact de ce acte au nevoie. Această informare cred că e un pas înainte. A doua este de a investi în puncte stategice, fie că vorbim de Portul Constanța, de Galați, de a investi în aceste puncte, astfel încât operatorii economici, în cazul nostru CFR Marfă, să poată să le folosească în interesul reciproc. Și ei, la rândul lor, au avantaje economice din aceste schimburi comerciale.”
Reprezentanții portuari spun că terminalele au fost dimensionate pentru spațiul comercial al Portului Constanța, adică România, Ungaria, Serbia, așadar nu au fost construite capacități excedentare, în condițile în care până acum nu a fost nevoie.
