După ce Donald Trump a fost ales președinte al Statelor Unite, liderii Uniunii Europene își pun serioase semne de întrebare privind viitorul relațiilor cu americanii, pe care îl văd incert în acest moment. Aceasta va fi una dintre principalele probleme pe care ei le vor aborda în cadrul întâlnirii la nivel înalt de la Budapesta.
De la Bruxelles la Varșovia, capitalele statelor europene încă „procesează” victoria surprinzător de puternică a republicanului și se întreabă ce ar putea însemna cel de-al doilea mandat al lui Trump pentru viitorul pe termen scurt al Europei, o Europă deja constrânsă de multiple provocări.
Cum abordează liderii UE problema Trump?
Printre promisiunile sale din campanie, Donald Trump a prezentat un plan de a impune tarife generale pentru toate produsele străine care vin în Statele Unite ale Americii. Iar aceste tarife, dacă vor fi adoptate, ar putea provoca „ravagii incomensurabile” în economia europeană care este dependentă de exporturi. Politica lui dură împotriva Chinei ar putea forța Beijingul să-și redirecționeze fluxurile comerciale către continentul european și să aducă un nou flux de mărfuri ieftine care să răstoarne și mai mult concurența pe piață.
De asemenea, este de așteptat ca miliardarul american să promoveze industriile interne de combustibili fosili și să împiedice eforturile globale de atenuare a efectelor schimbărilor climatice.
Dar problemele principale pentru liderii europeni vor fi situația Ucrainei și cea a NATO. Trump a amenințat, în mod deschis, că va revizui sau chiar va opri asistența financiară și militară acordată de Washington Ucrainei și s-a lăudat că va „încuraja” Rusia „să facă orice naiba vrea să facă” cu membrii NATO care nu reușesc să îndeplinească obiectivele privind cheltuielile pentru apărare.
De amintit și promisiunea lui de a ajunge la un acord pentru „a pune capăt războiului în 24 de ore”, ceea ce stârnește temeri că asta ar însemna concesii teritoriale dureroase pentru Kiev, în beneficiul Moscovei.
În primul său mandat, Trump a adoptat o abordare „semnificativ tranzacțională” a politicii externe, tratând diplomația ca pe o negociere bazată pe o mentalitate de returnare a investiției, conform Euronews. Abordarea sa s-a dovedit deosebit de problematică pentru UE, o entitate care se bazează, în mare măsură, pe un sistem multilateral de reguli pentru a-și promova interesele. Prăbușirea disputei privind reglementarea Organizației Mondiale a Comerțului demonstrează această perturbare.
„Suntem pregătiți pentru orice impedimente care ar putea apărea, nu este primul nostru rodeo. O vom face, așa cum o facem întotdeauna cu America, în spiritul dialogului, dar și al puterii”, a spus un înalt diplomat european, sub protecția anonimatului, conform sursei citate.
Înainte de alegerile din SUA, Comisia Europeană a creat un grup de lucru dedicat pentru a se pregăti de diverse scenarii, ceea ce reflectă cât de mari au devenit mizele pentru blocul comunitar european. Totuși, imprevizibilitatea lui Trump face extrem de dificil pentru orice țară sau instituție să planifice ceva.
UE este "gata să facă față provocărilor lumii și să-și apere valorile, cu toți partenerii și aliații săi. Iar asta așa rămâne, indiferent de rezultatul alegerilor dintr-un loc sau altul", a precizat un alt diplomat.
Problema Orban, în ecuația Trump
Toate aceste probleme spinoase, împreună cu managementul migrației, economia și securitatea, vor fi discutate pe larg în cadrul mai multor întâlniri care începe pe 7 noiembrie, la Budapesta și se întind până vineri după-amiază.
Prima dintre acestea se numește Comunitatea Politică Europeană (EPC), un format bianual creat în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, care reunește lideri de pe tot continentul, inclusiv din Ucraina, Moldova, Marea Britanie, Turcia și Balcanii de Vest. Nu este clar câți șefi de guvern și de stat vor participa. Edițiile anterioare ale EPC au grupat puțin peste 40 de lideri.
Printre absenți se va număra și prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, care a ales să rămână acasă pentru a coordona acțiunile de după inundațiile devastatoare din regiunea Valencia. Nu sunt așteptați nici reprezentanți din partea Irlandei, Sloveniei și Islandei.
Între timp, Volodimir Zelenski ar urma să participe și el și să ceară aliaților mai multe arme și ajutor financiar pentru a-și pune în practică acel „plan de victorie”. Solicitarea ar putea căpăta acum o urgență deosebită, în urma victoriei lui Trump, mai ales că gazda reuniunii, premierul maghiar Viktor Orbán, a respins această asistență militară, pe care a numit-o „agendă pro-război”.
După această întâlnire EPC, Viktor Orbán va găzdui un dineu pentru liderii UE prezenți la Budapesta, care se va concentra pe viitorul relațiilor UE-SUA și pe situația din Georgia.
Orbán nu și-a ascuns admirația pentru Trump și crede că revenirea politică a lui Trump l-ar putea ajuta pe premierul maghiar să justifice pozițiile adesea antagoniste ale Ungariei față de Bruxelles.
„Am avut încredere că, până la sfârșitul anului, în lumea occidentală, cei care sunt pro-pace sunt majoritari și că îi vom învinge pe cei care sunt pro-război. Există o șansă imensă acum, iar dacă se va întâmpla așa, economia să poată fi reparată și relațiile maghio-americane să se întoarcă la epoca lor de aur”, a spus Orbán, într-un mesaj video postat la scurt timp victoria lui Trump.
Oficialii europeni recunosc riscul care poate apărea dacă Orbán îl va invita pe Trump să se alăture acelui dineu prin conexiune de la distanță, o surpriză de ultim moment care ar putea stârni reacții. Deși unii lideri, precum premierul slovac Robert Fico sau premierul italian Giorgia Meloni, ar putea primi o șansă de a-l „saluta” pe cel de-al 47-lea președinte al Americii.
Vineri, 8 noiembrie, liderii UE se reunesc pentru un summit informal care va „produce” un „nou acord european de competitivitate”, bazat pe recomandările emise de Mario Draghi, în raportul său. Draghi, alături de președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, va lua parte la summit.
