Donald Trump a anunțat că a câștigat alegerile din SUA, înainte de finalizarea numărătorii, iar această schimbare din politica americană va avea cu siguranță repercusiuni asupra politicii globale și, în special, asupra Uniunii Europene și a NATO.
În aceste condiții, cum interpretăm vorbele lui Trump, care a promis că va pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore, dacă va fi ales președinte? Ce înseamnă acea pace din Ucraina? Totodată, care va fi relația SUA cu NATO, având în vedere că știm poziția lui Trump, din urmă cu câteva luni, referitoare la acest subiect?
Revenirea lui Trump ca președinte al SUA naște temeri în Ucraina și NATO
Experții au explicat ce presupune această victorie a lui Trump și la ce ne putem aștepta în ceea ce privește politica sa externă? Putem vorbi despre un izolaționism sau despre un tranzacționism în relațiile diplomatice viitoare?
Corneliu Bjola, profesor de diplomație la Universitatea Oxford: „Cred că ambele idei sunt valabile în cazul administrației Trump. Din perspectiva europeană și est-europeană, cred că lucrurile nu mai sunt așa șocante ca în 2016, s-au făcut anumite pregătiri și rămâne de văzut în ce măsură aceste pregătiri vor da rezultate.
La ce mă refer? Sunt declarații făcute de Trump sau de către cei din jurul lui, care creează îngrijorare pe Ucraina, pe NATO, pe relațiile economice, pe probleme politice, prin contagiunea cu partidele populiste, gen Orban, gen Le Pen, care sunt oarecum mai sincronizate cu ideologia lui Trump.
Dar aceste surse de îngrijorări conduc la ideea că relația transatlantică va fi testată din nou. Când vorbim de aceste declarații, ce se încearcă acum să se facă, în ce măsură este retorică de campanie și în ce măsură această retorică va fi convertită în poziție politică? Aceasta este problema.
De exemplu, legat de Ucraina, ce înseamnă un armistițiu, ce înseamnă o pace în Ucraina? Este o pace care va ceda mult Rusiei sau este o pace care va permite anumite garanții pentru a preveni un nou atac al Rusiei? Nu știm deocamdată."
În acest context, ucrainenii se tem pentru finalitatea războiului pe care îl duc cu Rusia, din februarie 2022. Ei cred că SUA și-ar reduce sprijinul și ar face presiuni și asupra aliaților NATO. În plus, mai puțin de 5% dintre alegătorii americani consideră politica externă o problemă principală, potrivit sondajelor.
„Alegerile din altă țară decid soarta mea și eu nu am dreptul la vot”, a spus un militar ucrainean, citat de Euronews.
NATO ar putea avea de suferit. Cum va arăta relația Ungaria - SUA după victoria lui Trump
În martie, Trump spunea că „ar încuraja Rusia să facă ce vrea” cu țările NATO care nu-și respectă angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru apărare.
De altfel, printre ucrainenii de rând, victoria lui Trump înseamnă „sfârșitul lumii”, după cum a spus un jurnalist ucrainean, citat de Euronews. El spune că țări precum Polonia, Lituania, Letonia și Estonia, toate învecinate cu Rusia, ar putea fi direct afectate.
Corneliu Bjola, profesor de diplomație la Universitatea Oxford: „Pe relația cu NATO, cred că prin februrie se discuta de un NATO un două trepte: cei care contribuie la bugetul NATO cu două procente, sau trei, sau cât mai cere Trump, vor fi protejați de articolul 5, iar cei care nu contribuie vor fi oarecum lăsați în afară. Este o idee radicală, nu am mai auzit-o repetată, dar sunt îngrijorări.
Referitor la tranzacționalism, mă îngrijorează că Trump totdeauna a avut această idee de a încheia acorduri bilaterale și cred că mulți europeni s-ar putea să se grăbească, din motive de interes național, să facă acorduri bilaterale. Aici cred că ar putea fi o greșeală, pentru că forța europenilor și viitorul lor stă oarecum într-o solidaritate. Cred că este o presiune pentru europeni să stea la un loc, să se gândească cum să-și asigure o apărare nu neapărat decuplată de SUA, dar o apărare uniformă, unitară.
Relația dintre Orban și Trump este foarte strânsă, nu numai la nivel personal, ci și la nivel ideologic. Sunt mulți din tabăra Trump, oameni care probabil se vor regăsi în administrație, inclusiv cei care au pregătit proiectul 2025 și cei de la fundația Heritage, care au o admirație pentru Viktor Orban, așa s-au exprimat. Ei detestă Uniunea Europeană, consideră că nu este un model bun și preferă genul de politică pe care Orban l-a promovat.
Al treilea element este problema politică de contagiune. În prima administrație, Trump numea ambasadori care se amestecau direct. Era vorba de un ambasador în Germania care se amesteca direct în susținerea partidelor populiste din Germania. Asta creează o anumită dezordine la nivelul țărilor respective.
O Uniune Europeană slăbită nu este bună, creează probleme pentru România. România își asigură securitatea economică sau prosperitatea economică prin UE, iar securitatea militară națională, prin NATO. Și aici intervine dilema. Cred că, la această relație dintre Orban și Trump, nu este nimic pozitiv de văzut pentru europeni. Ungaria e o țară mică, dar cu sprijinul SUA și interferența SUA în sprijinirea unor mișcări similare în Europa, lucrurile pot deveni mult mai problematice și care vor avantaja o singură țară, Rusia. Deci să nu ne facem iluzii."
Trump a dat însă asigurări că Statele Unite nu vor ieși din NATO. Însă ceea ce îngrijorează este faptul că Trump este imprevizibil. În aceste condiții, ucrainenii presupun că așa-zisul plan de pace propus de Trump presupune presiunea ca Ucraina să cedeze teritoriu Rusiei sau să-și abandoneze aspirațiile de a adera la NATO.
Această idee se aliniază cu propunerile anterioare din cercul său, acelea de a crea regiuni autonome de-a lungul unei zone demilitarizate din Ucraina, așa cum a subliniat JD Vance, cel propus de Trump ca vicepreședinte. Însă un fost consilier al lui Trump a mai sugerat că o presiune economică, precum scăderea prețului petrolului, ar putea obliga Rusia să negocieze termenii războiului.
