Donald Trump a câștigat alegerile din SUA și va bifa al doilea mandat la Casa Albă, după cel din perioada 2016-2020. Reacțiile au apărut în toată lumea și în toate mediile, însă o parte din presa internațională susține că noul lider american ar putea să aibă o politică revanșardă.
Noua administrație „Trump 2.0” ar putea fi una revanșardă
New Yorker susține că alegerea lui Trump ar putea fi „o aberație, o greșeală teribilă, cu consecințe". Pentru că America l-a ales de două ori, este „o revelație dezastruoasă despre ceea ce sunt cu adevărat Statele Unite. Victoria sa a fost cel mai rău scenariu – faptul că un infractor condamnat, un mincinos cronic care a gestionat greșit o pandemie mortală o dată într-un secol, care a încercat să răstoarne ultimele alegeri și a dezlănțuit o mulțime violentă în Capitoliu, care numește America 'coșul de gunoi al lumii' și o persoană care amenință cu răzbunare dușmanii săi politici, ar putea câștiga, totuși, la primele ore ale dimineții de miercuri, s-a întâmplat."
Însă alegerea lui Donald Trump reprezintă și câteva premiere. Una este faptul că președintele SUA, adică cel mai puternic om al planetei, este primul șef de stat din istoria americanilor care este cercetat în patru dosare penale. El a provocat un prejudiciu celei mai mari țări democratice din lume și, în general, democrației. Iar Trump a spus mereu că aceste dosare i-au fost fabricate politic, iar acum ar urma o răzbunare a sa, după această victorie care era de neconceput pentru mulți.
Astfel, publicația citată se întreabă: „De data acesta, îl luăm în serios, în sfârșit?"
Însă unul dintre detaliile din această ecuație este chiar numele actualului președinte, Joe Biden. El este considerat ca purtător al unei mari părți de vină pentru acest rezultat, prin „refuzul de a se retrage atunci când ar fi trebuit”.
Vina lui Joe Biden în alegerea lui Trump
Până în iulie, când și-a anunțat retragerea din cursa pentru Casa Albă, Joe Biden (81 de ani) și-a concentrat candidatura pe nevoia existențială de a-l ține pe Trump departe de Biroul Oval. Numai că tocmai acest refuz al său de a se retrage la timp ar fi contribuit foarte mult la revenirea lui Trump.
Astfel, este posibil ca insistența lui Biden de a candida din nou, în ciuda semnelor vizibile ale îmbătrânirii sale, s-ar putea să fi fost cea mai importantă decizie din întreaga campanie. În iulie, era deja prea târziu, astfel că democrații nu au avut timp suficient „să o crească” pe Kamala Harris.
Un alt argument care ar putea denota un mandat revanșard al lui Trump la Casa Albă este faptul că el a învățat din precedentul său mandat. Astfel, Trump ar urma să-și aducă lângă el personalități „fidele”, dacă facem referire la o declarație a fostului său consilier, care a spus că republicanul i-ar fi admirat pe generalii lui Hitler: „Mi-ar fi plăcut să am generali mai fideli, cum avea Hitler”. Astfel, specialiștii se așteaptă ca Trump să nu mai repete „greșelile”.
În aceste condiții, un înalt oficial de securitate, care a activat și în primul mandat al lui Trump, a spus, sub protecția anonimatului, că un al doilea mandat al lui Trump ar fi mult mai periculos decât primul său mandat, mai ales că republicanii au reușit să preia și controlul asupra Senatului, odată cu aceste alegeri.
Reuters susține că revenirea lui Trump la Casa Albă ar urma să pună capăt proceselor sale penale, cel puțin pentru cei patru ani în care ocupă Casa Albă. În mai 2024, un juriu din New York l-a găsit vinovat de falsificarea înregistrărilor comerciale legate de o plată către actrița de filme pentru adulți Stormy Daniels, ceea ce l-a făcut pe Trump primul președinte al SUA condamnat penal.
Totodată, Trump are de „rezolvat” și procesul în care este acuzat că a incitat susținătorii să ia cu asalt Capitoliul după ce a pierdut alegerile din 2020. Într-un interviu din urmă cu trei săptămâni, Trump a spus că îl va concedia „în două secunde” pe consilierul special al SUA, Jack Smith - cel care a condus dosarul privind încercările de a anula rezultatele alegerilor de atunci - după ce va depune jurământul. Pe 20 ianuarie, Trump ar urma să depună jurământul, însă până atunci, el mai are programată o altă înfățișare la tribunal, chiar înainte de acea dată.
În celălalt proces, la New York, avocații lui Trump ar urma să-i ceară judecătorului Juan Merchan să amâne sentința programată în prezent pentru 26 noiembrie, în care riscă până la patru ani de închisoare.
Ar urma Trump să facă epurări în funcții-cheie din stat?
Condamnarea unui președinte ales înainte de ziua preluării mandatului ar fi fără ceva precedent în istoria SUA, iar experții juridici se așteaptă ca audierea sa să fie amânată. Merchan a amânat deja de două ori sentința lui Trump, care era programată inițial pentru 11 iulie.
Un motiv a fost hotărârea Curții Supreme a SUA, din iulie, care a decis că președinții au o imunitate în ceea ce privește urmărirea penală, pentru activitățile lor oficiale. Trump susține că acest caz ar trebui respins pe baza deciziei, dar pe care procurorii o contestă. Avocații săi au cerut Curții de Apel să trimită cazul la instanța federală. O astfel de mișcare, dacă are succes, ar putea crea noi obstacole legale în acest dosar.
Unii experți, citați de Al-Jazeera, avertizează asupra „alunecării către autoritarism” a administrației lui Trump, mai ales că el a promis să reprime criticii și să adopte politici dure. El chiar a sugerat folosirea armatei Statelor Unite împotriva unui „inamic din interior”.
Printre altele, Trump a amenințat că îi va urmări pe avocați, pe democrați și pe alții care „îl acuză în mod fals” că ar fi comis fraude electorale. Trump s-a angajat să efectueze „cea mai mare operațiune de deportare” a migranților fără acte, din istoria SUA. El a mai promis că, odată ce se întoarce la Casa Albă, va fi dictator în prima zi.
„Va fi vorba despre răzbunare împotriva democraților. Va fi o iterație înfricoșătoare a puterii executive, mai înfricoșătoare decât am văzut-o (n.r.: în mandatul precedent). Vrea să rescrie regulile”, spus analista politică Rina Shah, citată de Al-Jazeera.
În fostul său mandat, Donald Trump și-a îndeplinit unele promisiuni din campanie, inclusiv retragerea din Acordul de la Paris privind clima, impunerea așa-numitei „interdicții musulmane” și creșterea tarifelor la produsele de import.
Erica Frantz, profesor asociat în științe politice la Universitatea de Stat din Michigan, care studiază autoritarismul, a explicat că problemele legislative pot acționa de obicei ca un bastion împotriva liderilor puternici, conform aceleiași surse. Ea a dat exemplu cazul Argentinei, unde încercările președintelui de extremă-dreapta Javier Milei de a merge mai departe cu politici controversate au fost în mare parte respinse deoarece el nu are sprijin legislativ.
Dar dacă republicanii obțin controlul atât asupra Camerei Reprezentanților, cât și asupra Senatului, Trump va putea „să scape cu orice politică pe care o va alege. Ușa ar fi practic larg deschisă pentru o alunecare către autoritarism”.
Republicanii au revendicat controlul Senatului, dar controlul nu e clar dacă va avea și control asupra Camerei Reprezentanților.
