În ultimul an, românii și-au pierdut interesul pentru teatru, operă și chiar cinematograf, potrivit unui barometru recent. În schimb, oamenii ascultă tot mai multă muzică și preferă să stea pe internet sau să urmărească programe TV.
Cum pot fi explicate aceste schimbări?
În 2022, peste jumătate din români nu au realizat în ultimul an nicio activitate cu caracter cultural, relevă ultimul Barometru de Consum Cultural. Teatrul și opera sunt principalele instituții culturale lovite de pandemie, dar și de reorientarea românilor spre alte activități. Doar 9% dintre români au participat la un festival de teatru în ultimul an, în timp ce 20% susțin că au fost la teatru în aceeași perioadă. Acum aproape 10 ani, consumul de teatru se ridica la 37%. Acum, singura creștere înregistrată, de 14 puncte procentuale, se referă la vizitarea monumentelor istorice sau a siturilor arheologice.
Anda Becuț-Marinescu, director de cercetare la INCPC: ”O posibilă explicație o reprezintă o barieră culturală educațională, pentru că dacă oamenii nu au fost expuși în perioadele timpurii ale vieții la produse și la consum cultural, într-o etapă ulterioară nu vor mai dezvolta și vor fi atrași de alte forme de distracție și de petrecere a timpului liber.”
Opera și filarmonica se află în cea mai critică situație. 90% dintre români le ocolesc total. Doar 1% merg săptămânal la aceste spectacole.
Marin Cazacu, director general Filarmonica George Enescu: ”Este o realitate crudă pe care o trăim și noi. Rolul nostru este să descoperim alte categorii doritoare și mai ales să le punem în situația să descopere. Nu ne cunosc. Aici este problema, ei nu știu că existăm de multe ori școala, din păcate, nu mai predăm muzică până la un anumit nivel prin care generațiile tinere să înțeleagă că există și altceva în spațiu cultural decât ceea ce află ei de pe din spațiu, eu știu, de știri, televiziuni et cetera.”
Internetul, folosit mai mult pentru social media
Creșterea interesului pentru cultură, adaptarea produselor culturale și artistice la noile tehnologii, educarea susținută a copiilor și tinerilor, dar și a adulților, sunt doar câteva dintre soluțiile pentru a mai recupera din acest handicap.
Carmen Croitoru, director general al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală: ”Nu au un univers cultural asumat, nu sunt orientați, nu știu ce văd. De foarte multe ori nu pot formula la finalul consumului mesajul pe care l-au primit, ci doar forme și culori. Ori asta este îngrijorător, pentru că am evoluat între timp și încercăm să vedem cum am putea să le dăm, să-i alfabetizăm și cultural, că ei alfabetizați sunt de sistemul de învățământ.”
Dan Jurcan, directorul de cercetare INES: ”Probabil că tehnologia se schimbă și și formele de manifestare culturală poate trebui, într-un fel sau altul, trebuie să se adapteze la așa ceva. Vedem că, mai nou, inteligența artificială poate picta, poate crea filme.”
Autoritățile susțin că au fost luate unele măsuri.
Aura Corbeanu, vicepreședinte Uniunea Teatrală din România: ”Sunt inițiate, începând cu 2023, pe perioadă pe termen mediu și lung, proiecte de mobilitate culturală. Plecăm din orașe către aceste zone. Sunt foarte mulți studenți, sunt tineri care au terminat universității de profil, vor fi implicați în aceste proiecte.”
Nici consumul mult mai ridicat de internet nu oferă multe speranțe. Folosirea internetului a ajuns la 85%. Însă majoritatea utilizatorilor, 88%, petrec acest timp pe rețelele de socializare. Doar 26% cumpără online cărți, CD-uri, bilete la teatru sau la alte evenimente culturale.
