Premierul maghiar Viktor Orbán a fost citat pe 1 septembrie de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, prin intermediul Ambasadei Ungariei la București, în urma declarațiilor rasiste de la Băile Tușnad.
Acesta a spus, pe 25 iulie, că maghiarii nu sunt și nu vor să devină o rasă mixtă, iar țările în care se amestecă europeni și non-europeni nu mai sunt națiuni. De asemenea, premierul maghiar a făcut o aluzie și la camerele de gazare ale regimului nazist, când a criticat planul UE pentru reducerea cererii de gaze cu 15% în Europa.
"Nu văd cum pot obliga statele membre să facă acest lucru, chiar dacă există know-how german în acest domeniu, așa cum a demonstrat trecutul", a spus atunci Viktor Orban.
Este greu de spus cu certitudine dacă Orbán va răspunde în fața CNCD, însă, precizează președintele CNCD că instituția pe care o conduce își va îndeplini întocmai obligațiile de "a asigura dreptul la apărare tuturor părților. În orice dosar facem acest lucru și-n acest dosar facem la fel, prin procedura de citare. Rămâne la latitudinea oricărei părți să iși exprime punctul de vedere - fie personal, fie printr-un act scris", a explicat acesta.
Orbán nu este obligat să răspundă
"Nu există obligații către părți să se prezinte, să răspundă sau să existe un reprezentant. Rămâne la latitutdinea lor. Singura obligație este a CNCD, pentru asigurarea dreptului la apărare, să transmită datele unei plângeri și să stabilească un termen până la care se pot apăra părțile", a întărit președintele CNCD
Este o premieră pentru România plângerea împotriva lui Orbán
"Instituția a invocat această excepție din oficiu, a și motivat-o și a trimis-o părților. Urmează să vedem ce va decide Colegiul CNCD. Citația a fost trimisă prin intermediul Ambasadei Ungariei la București", spune Csaba Asztalos.
Președintele CNCD arată că încă nu se pune problema unor sancțiuni și că "deocamdată, după ce se încheie procedura, se va face o analiză și se va dezbate în Colegiul CNCD, compus din 9 membri, care va adopta o decizie. În ceea ce privește cetățenii străini care nu au funcție de înaltă demnitate publică sau diplomatică, dacă săvârșesc o faptă de discriminare pe teritoriul României, există posibilitatea și instrumentele juridice să intervenim, inclusiv să aplicăm o sancțiune. În cazul celor cu imunitate jurisdicțională, discuția e diferită. După 1989, este prima oară când în România se pune în dezbatere o astfel de situație cu eventuala aplicare a imunității jurisdicționale", explică Asztalos.
Președintele CNCD mai afirmă că nu este o premieră doar pentru CNCD, ci pentru România, justiția și administrația românească, însă CNCD nu se pronunță pe fondul problemei.
"CNCD nu s-a pronunțat pe fondul declarației, îndeplinește doar o obligație legală, de a aduce la cunoștință părților datele unei plângeri și să le asigure dreptul la apărare. Pe fond, nu ne-am pronunțat”, a conchis acesta.
