De la începutul anului, mai puțin de 50.000 de migranți au venit să se angajeze în România - nici jumătate din ținta stabilită de Guvern pentru acoperirea deficitul forței de muncă.
Cei mai mulți vin din Nepal și Sri Lanka. Timpul de așteptare pentru obținerea unei vize de muncă poate ajunge și la 12 luni, ceea ce îi descurajează atât pe angajatori, cât și pe angajați.
Iar odată ajunși în țară, imigranții se confruntă cu o altă problemă: exploatarea prin muncă.
Samuel Fernando s-a mutat din Sri Lanka în România de mai bine de 5 ani. Lucrează în domeniul auto și face parte dintr-o comunitate de imigranți. Povestește că au fost situații în care străinii au fost tratați abuziv de angajatorii români.
În ceea ce privește obținerea permisului de ședere, Samuel nu a întâmpinat dificultăți. A reușit să se angajeze în aproximativ 3 luni de la depunerea documentației. Însă, procesul poate fi mult mai anevoios, iar asta îi afectează, în egală măsură, și pe angajatori.
„Ne-am dori ca procesul de aprobare a vizelor și de aducere a personalului să fie mult mai scurt. Nu știu, poate e imposibil să ajungă în 2 luni, dar cred că 6 luni în loc de 12 este posibil. Cred că în permanență suntem undeva la minus 100, ceea ce înseamnă pentru o companie, 50% deficit în ultimii 4 ani.”, a declarat Răzvan Popa, angajator în domeniul construcțiilor.
Din cauza timpului îndelungat de așteptare pentru obținerea vizelor, apare încă o problemă: unii migranți ajung în România și se trezesc că locurile de muncă nu mai sunt disponibile.
Astfel, riscul e ca lucrătorii să intre, fără voia lor, în ilegalitate.
„Ăsta este stigătul lor de ajutor: „domnule, vreau să mă angajez în altă parte. Angajatorul îmi spune că nu mă poate prelua că nu are aviz de la IGI.” Deci sunt lucruri care trebuie reglementate cât mai repede pentru că numărul lor este din ce în ce mai mare.”, spune Otilia Papp, director adjunct Inspecția Muncii, Ministerul Muncii.
Sunt însă și străini care muncesc la negru în România din proprie inițiativă. Aparsha Joshi, imigrantă din Nepal, care lucrează chiar în recrutare în țara noastră, critică astfel de metode.
Pentru a acoperi deficitul de muncă, tot mai mulți angajatori români apelează la lucrători din afara Uniunii Europene. Guvernul a stabilit un contingent de 100.000 de imigranți care pot fi primiți pe piața muncii din România. Am trecut de jumătatea anului, dar ținta e departe de a fi atinsă. Mai puțin de 50 de mii de lucrători străini au venit în România în 2025.
În acest moment, în țara noastră sunt aproape 124 de mii de migranți cu drept temporar de muncă. Cei mai mulți vin din Nepal și Sri Lanka.
