Aflați încă în impas pe tema legii pensiilor magistraților, liderii coaliției par a fi ajuns la un acord principial în ceea ce privește reforma administrației publice, inclusiv pe concedierea a 12-13.000 de angajați din subordinea primăriilor din țară.
Dar și pe reducerea cu 10% a numărul de mandate în viitorul legislativ. Cu Congresul PSD la ușă și consensul lovind în special în proprii primari, liderul PSD Sorin Grindeanu se ferește încă, strategic, să-și asume decizia. Aliații speră însă ca după confirmarea ca lider ales al PSD, comportamentul acestuia în coaliție să se schimbe.
Numai că parlamentarii PSD nu doresc să audă de eliminarea a 46 de mandate, pe motiv că țara noastră își permite financiar să susțină actuala garnitură de 465 de deputați și senatori.
Ștefan Pălărie, liderul senatorilor PNL: „A fost găsit un mecanism care să poată să asigure o flexibilitate și o corectitudine pentru fiecare primărie în parte. Faptul că se vor tăia maxim 30% din posturile din organigramă și, pe de cealaltă parte, maxim 20% din posturile în plată asigură următoarea flexibilitate în cazul primăriilor care erau foarte bune gospodare.”
Coaliția susține reducerea cu 10% a numărului de parlamentari
Liderii coaliției au convenit și asupra susținerii unei propuneri UDMR de reducere cu 10% a numărului de mandate în Parlament, de la 465 la 419, pentru viitoarea legislatură. Calculul se bazează pe datele ultimului recensământ, care arată o scădere semnificativă a populației.
Proiectul garantează însă o reprezentare minimă: cel puțin 2 senatori și 4 deputați pentru fiecare județ.
Csoma Botond, liderul deputaților UDMR: „Există o comunitate de peste 1.000.000 de maghiar în această țară și nu putem fi de acord ca județe ca Maramureș, Sălaș, de exemplu, vă dau Cluj să rămână fără fără reprezentare într-o într-un parlament de de de 300. (...) Nu putem ca aproape mai mult de o treime din această comunitate să rămână fără reprezentare parlamentară.”
PSD, reticent la asumare
În interiorul PSD, reticența față de reducerea mandatelor este evidentă.
Adrian Solomon, PSD: „Dacă România Mică, în 1866, avea 4,5 milioane de oameni și 156 de deputați și 68 de senatori și-și putea permite să-i țină, eu plec și România aceasta își permite să țină o cotă de reprezentare mai mică și nu mai mare ca un deputat, să fie mai aproape de cetățeni, nu mai departe de cetățeni.”
PNL subliniază că varianta radicală – 300 de parlamentari – ar fi posibilă doar cu revizuirea Constituției.
Ionel Bogdan, deputat PNL: „Pe actuala lege electorală, în fiecare județ e foarte dificil de mers pe varianta de 300 de parlamentari. Varianta de 300 de parlamentar se poate implementa în condițiile în care modificăm constituția și mergem pe varianta parlamentului unicameral.”
USR vede însă acordul din coaliție ca pe un început.
Diana Stoica, deputat USR: „Este doar un prim pas și este ceea ce s-a putut obține în momentul de față ca acord în coaliție.”
De cealaltă parte, PNL acuză PSD că încearcă să se desprindă public de propriile înțelegeri.
Raluca Turcan, vicepreședinte PNL: „Din cauza unui partid din coaliția de guvernare, riscăm ca în ochii opiniei publice să ajungem ca în povestea Ionică cu Lupu, să vorbim despre reforma administrației publice locale și atunci când o să facem, să nu ne mai creadă nimeni. (...) PSD face parte din coaliție, chiar dacă încearcă să pară că nu face parte.”
Pe lângă aceste măsuri, liderii coaliției trebuie să găsească rapid și o soluție de acord pe reforma pensiilor speciale. România riscă să piardă 230 de milioane de euro din PNRR dacă jalonul nu este îndeplinit până la finalul lunii.
Deocamdată, Guvernul a stabilit că interdicția cumulului pensie-salariu nu se va aplica identic pentru pensionarii speciali: aceștia vor putea păstra 15% din pensia specială dacă aleg să rămână activi în sistem.
