Republica Moldova face pași rapizi către integrarea în Uniunea Europeană, iar, pentru prima dată în istoria extinderii, experții Comisiei Europene au decis să viziteze o țară candidată pentru a observa direct progresele realizate.
Această inițiativă demonstrează dorința Comisiei de a înțelege nu doar legislația națională prezentată pe hârtie, ci și aplicarea ei în practică.
Declarația în exclusivitate pentru Euronews aparține Cristinei Gherasimov, vice prim-ministru al Republicii Moldova pentru integrare europeană.
Care este mai exact rolul dumneavoastră, pentru că vorbim de integrare europeană, în tot acest proces de aderare la familia europeană a Republicii Moldova?
În calitate de viceprim-ministru pentru integrarea europeană, rolul meu este de a coordona eforturi la nivel național de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. La fel, sunt și negociator-șef pentru aderare la Uniunea Europeană. În această calitate, o să ghidez echipa de negociatori în tot procesul de negociere.
Ce înseamnă negociator-șef?
Poziția de negociator-șef înseamnă persoana care își asumă rolul de a coordona eforturile pe intern pentru a pregăti Republica Moldova și a reprezentat interesele naționale ale Republicii Moldova în procesul de aderare.
”Doar în trei luni de zile am reușit să obținem statutul de țară candidată”
Republica Moldova și-a manifestat interesul de a adera în familia europeană la puțin timp după invazia Rusiei în Ucraina și a căpătat statut de țară candidat la Uniunea Europeană. De curând, s-a început și un screening între Comunitatea Europeană și Republica Moldova. Dacă puteți să ne spuneți puțin despre ce s-a întâmplat și care este rolul?
Într-adevăr, am depus cererea de aplicare în martie 2022 și doar în trei luni de zile am reușit să obținem statutul de țară candidată, iar în 2 ani de zile am reușit să lansăm oficial negocierile cu Uniunea Europeană. Într-o primă etapă a fazei de negociere pe care noi deja am parcurs-o, noi am mers cu echipa guvernamentală la Bruxelles, unde experții Comisiei Europene ne-au prezentat legislația europeană așa cum este ea și ce urmează pentru noi, procesul de pregătire al țării pentru aderare. În aceasta a 2-a fază a screening-ului, noi urmează să ne prezentăm cadrul normativ experților de la Comisie pentru fiecare capitol de negociere în parte. Urmează să prezentăm care sunt planurile noastre de viitor, în așa fel ca până în 2030 să fim pregătiți pe intern de aderare la Uniune.
Care sunt cele mai mari provocări în acest proces de aderare?
Cred că, în primul rând, ca și oricare țară candidată la început de cale, suntem în proces de formare a unei echipe destul de mari și competente la Chișinău, dar nu doar la Chișinău, în așa fel ca să putem să ne reprezentăm țara la cel mai înalt nivel.
”Suntem undeva la mijloc de cale”
O să ne ia un pic de timp până ne fortificăm capacitățile administrative. Noi deja am început acest proces în pregătire de lansare oficială a negocierilor. Și aș zice că suntem undeva la mijloc de cale. O altă provocare în acest proces este, desigur, viteza cu care noi ne planificăm să ne mișcăm. Este important să punem accent nu doar pe viteză, dar și pe calitate. Și aici, din nou, o să revin la acea capacitate administrativă pe care acum, în acest moment, suntem în proces de dezvoltare.
Obiectivul este 2030, cel puțin într-o primă fază, în care Republica Moldova să fie pregătită la nivel intern să implementeze acquis-ul comunitar. Cât de viabil este acest obiectiv?
Este adevărat, unor țări precum Albania le-a luat aproximativ 5 ani din momentul depunerii cererii de aderare până în momentul obținerii statutului de țară candidată, iar Macedoniei de Nord i-a luat aproximativ 17 ani de momentul obținerii statutului de țară candidată, până la lansarea negocierilor. Și este la fel de adevărat că din 2004-2007, interesul vizavi de extindere a Bruxelles-ului, dar și a a celorlalte capitale europene, s-a micșorat. Însă vedem această fereastră de oportunitate creată de contextul geopolitic din regiune, creată de războiul crunt și injust al Rusiei față de Ucraina, și această fereastră de oportunitate a reînviat interesul vizavi de extindere. Este interesul nostru ca să valorificăm această fereastră, atât noi și Ucraina, dar și alte state, inclusiv cele din Balcani, din vest, în așa fel ca să reușim să ancorăm Republica Moldova în acel spațiu european care pentru noi înseamnă pace, prosperitate și stabilitate.
”Cel mai probabil vom întâmpina greutăți în procesul de implementare a legislației europene în sectorul agricol”
În ceea ce privește capitolele care urmează să fie deschise, unde veți întâmpina, din ceea ce știți până în momentul de față, cele mai mari dificultăți?
Cel mai probabil vom întâmpina greutăți în procesul de implementare a legislației europene în sectorul agricol. Deci pentru agricultori este un proces intens. La fel, presupunem că și pentru mediul înconjurător, un capitol care va fi unul unde ne va fi mai greu să ne aliniem într-un timp atât de rapid la standardele Uniunii Europene. Noi vedem dificultăți și în statele Balcanilor de Vest, exact pe aceste capitole și presupunem că și noi vom trece prin prin aceeași experiență. În același timp, noi deja ne planificăm cu echipele din cadrul acestor ministere să ne extindem în primul rând echipele, să avem o comunicare și un dialog cât mai deschis atât cu mediul de afaceri, cât și cu asociațiile.
Ce înseamnă să vă extindeți? Adică veți avea poate în fiecare minister o echipă care să fie specializată exact pe această parte de aderare la Uniunea Europeană, de cum va facilita procesul?
În cadrul acestor două ministere, avem echipe foarte bune, dar foarte mici din această perspectivă, având în vedere că legislația europeană în agricultură și de mediu înconjurător constituie cam aproximativ două treimi din tot volumul legislației europene, trebuie să ne mărim echipele în așa fel ca să reușim să menținem acel ritm accelerat pe care ni l-am propus.
Există riscul să apară o reținere din partea celor care activează în această zonă, fermieri, pentru că știm asta, a fost o problemă și la nivelul Uniunii Europene, chiar și a țărilor care deja sunt membre pe deplin în Uniunea Europeană.
Este o oportunitate pentru economia noastră, pentru agricultura noastră, ca să extindem accesul la o piață europeană unică de aproximativ 500 de milioane de consumatori. Este o oportunitate pe care agricultorii noștri, fermierii noștri nu o au în cadrul Republicii Moldova, unde piața de consum este una foarte mică. Desigur că avem și un proces în care urmează să ne consolidăm competitivitatea, să devenim mult mai competitivi, să ne consolidăm economia în așa fel ca să reușim să fim la egal cu oricare alt stat membru al Uniunii Europene. Incapacitatea de a accesa și de a beneficia de această piață unică.
”Republica Moldova a beneficiat de foarte multe fonduri din partea Uniunii Europene”
Știu că există disponibile fonduri anterior aderării propriu-zise la Uniunea Europeană. În ce măsură Republica Moldova are acces la aceste fonduri în această etapă și capacitatea de a accesa fondurile europene?
Pe parcursul ultimilor ani, Republica Moldova a beneficiat de foarte multe fonduri din partea Uniunii Europene. În același timp, ce ține de fondurile de pre-aderare, acestea urmează să ne fie oferite în viitorul apropiat. Și desigur că suntem acuma în proces de pregătire a capacității noastre intern de a putea maximiza, de a putea valorifica aceste fonduri la maxim.
Sunt voci care susțin că poate Republica Moldova ar putea să aibă probleme pe partea de implementare a acquis-ul comunitar în zona de justiție, de corupție.
Reforma justiției acum e la un mijloc de cale. Vedem că sistemul și elementele corupte din sistem practic încearcă să blocheze această reformă atât în rândul judecătorilor, cât și în rândul procurorilor, ceea ce ne zice că suntem pe drumul cel drept, pe calea cea bună. Noi intenționăm să ne mișcăm cu finalizarea procesului de evaluare extraordinară a judecătorilor și a procurorilor, în speranță că vom reuși în curând să consolidăm un sistem de justiție cu adevărat independent, care, de fapt, reprezintă piatra de căpătâi a oricărei democrații consolidate din cadrul Uniunii Europene
A fost întâmpinată rezistență din partea cui?
Din partea procurorilor. Din partea anumitor judecători care nu își doresc să schimbăm, să reformăm justiția, nu își doresc acest proces de timp prin care le este evaluată averea, integritatea, pentru că au anumite pietre negre în experiența și în cariera profesională.
Adică, practic, după ce ar fi implementat această reformă a justiției, procurorii și judecătorii deopotrivă ar trebui să prezinte, presupun, declarații de avere, de incompatibilitate. Cumva, pe sistemul care funcționează și România, cel de ANI și nu numai, și verificări ulterioare în forumurile superioare.
Noi am reușit deja să trecem prin această evaluare, organele de justiție, de autoguvernare, Consiliul Suprem al Procurorilor, Consiliu Suprem al Judecătorilor. Iar acum aceste organe de autoguvernare urmează să curețe restul sistemului. Ceea ce înseamnă că în sistem vor rămâne doar judecătorii și procurorii integri.
”Referendumul pe care îl vom organiza pe 20 octombrie este oportunitatea noastră de a unifica societatea”
Discutăm de un proces de aderare care se va întinde pe o perioadă lungă de timp. În Republica Moldova, urmează alegeri în scurt timp, pe 20 octombrie, alegeri prezidențiale extrem de importante și istorice, cum le numesc mulți analiști, chiar de peste Ocean, și totodată un referendum în care oamenii vor fi întrebați dacă vor să adere la Uniunea Europeană sau nu. Haideți să discutăm prima dată despre acest referendum. La ce vă așteptați?
Referendumul pe care îl vom organiza pe 20 octombrie este oportunitatea noastră de a unifica societatea, de a consolida acea cale ireversibilă către Uniunea Europeană. Noi suntem siguri că suportul pe care îl vedem, susținerea publică pe care o vedem astăzi în Republica Moldova va fi reflectată și în acel rezultat al referendumului. Pentru că aderarea la Uniunea Europeană este unica noastră cale de a consolida democrația și de a ne apăra în acel spațiu al păcii pe care și-l dorește fiecare cetățean al Republicii Moldova astăzi.
Va fi modificată și Constituția?
Exact în Constituție urmează să fie clar specificat calea noastră ireversibilă către Uniunea Europeană.
Ce se va întâmpla dacă rezultatul referendumului nu va fi cel dorit? Adică nu veți avea răspunsul din partea oamenilor spre Uniunea Europeană.
La orice referendum există o asemenea posibilitate. Există un asemenea risc. În același timp, lucrăm la informarea de zi cu zi a cetățenilor noștri despre importanța acestui vot, acestei decizii pe care urmează fiecare dintre noi să o ia și sperăm foarte mult, suntem încrezători că fiecare cetățean al Republicii Moldova înțelege foarte bine responsabilitatea care stă pe umerii fiecăruia dintre dintre noi. Iar, dacă reușim să mobilizăm cetățenii să meargă la votare, noi suntem siguri că acel vector către Uniunea Europeană va fi consimțit în constituția noastră, ca rezultat al acestor alegeri.
”Ancorarea Republicii Moldova în acest spațiu european înseamnă, în primul rând, pace, stabilitate și prosperitate”
În momentul de față, apar informații că Rusia încearcă foarte mult sau există o imixtiune puternică din partea Rusiei în ceea ce privește zona de informare în Republica Moldova, pentru că vorbeam de informare a oamenilor despre parcursul european al Republicii Moldova. Care sunt risk assessment-urile pe care le-ați făcut voi? În ce fel reprezintă o amenințare această imixtiune a Rusiei?
Cu dezinformarea ne confruntăm în Republica Moldova deja de mult timp. Însă este adevărat că intensitatea acestui risc a crescut și va continua să crească în timp ce ne apropiem de referendum, de ziua alegerilor prezidențiale. Noi lucrăm ca societate să reușim să transmitem cetățenilor noștri, fie prin vocile societății civile, prin colegii de la guvern, care sunt avantajele Uniunii Europene și care sunt beneficiile pe care ni le va aduce ancorarea țării noastre în Uniunea Europeană. Există câteva mituri care circulă în spațiu informațional. Cel mai mare sau, să zicem așa, cel mai periculos este cel care încearcă să asocieze Uniunea Europeană cu posibilitatea unui război în Republica Moldova. Circulă informația că uitați-vă ce a pățit Ucraina prin alegerea vectorului european, prin alegerea vectorului euro-atlantic, prin faptul că ucrainenii au ales să fie parte din Uniunea Europeană și își doresc să își aducă țara în NATO. A provocat Federația Rusă pentru a-i ataca.
Există un mesaj de dezinformare care spune că, dacă Republica Moldova alege calea europeană, ar putea fi atacată de Rusia. Cum combateți asemenea dezinformări? Ce puteți face, ce unelte aveți la dispoziție?
Comunitatea statelor europene a creat Uniunea Europeană anume pentru a consolida pacea pe continentul european. Nu am văzut niciun război între statele membre ale Uniunii Europene pe parcursul tuturor decenilor de la fondarea Uniunii Europene. Ancorarea Republicii Moldova în acest spațiu european înseamnă, în primul rând, pace, stabilitate și prosperitate. Acesta este argumentul cu care venim noi către cetățeni pentru a le arăta, de fapt, inversul. Uniunea Europeană este un proiect de pace și ne dorim să facem parte din acest proiect.
Aveți temeri că nu va ajunge la suficient de multă lume acest mesaj, având în vedere că știm la nivel global mașinăria rusească de dezinformare are o reputație.
Avem încredere în cetățenii noștri că vor reuși să diferențieze între acele mituri și acea dezinformare care circulă și adevărul despre Uniunea Europeană. Pentru că, din nou, în fiecare zi, discutăm despre avantajele beneficiile și despre ce este Uniunea Europeană. Cetățenii se tem de lucruri pe care nu le înțeleg sau nu le cunosc. În momentul în care noi discutăm despre aceste lucruri, dăm exemple foarte clare, noi aducem mai multă transparență și mai multă înțelegere. Ceea ce sperăm noi va diminua din aceste frici care ar putea să provoace anumit sentiment de incertitudine pentru cetățenii noștri.
”Este cert că cetățenii noștri deja sunt cetățeni europeni. Ceea ce ne-a rămas să facem este să aducem și statul Republica Moldova în Uniunea Europeană”
Sunt sondaje care arată că există o mare parte a populației care nu dorește orientarea europeană.
În orice societate există cetățeni care văd diferit politica externă a Republicii Moldova. Noi ne dorim relații bune cu orice stat de cu care întreținem relații internaționale. În același timp, un 25 de procente din cetățenii noștri aproximativ încă văd Rusia ca fiind acel vector al politicii externe pentru Republica Moldova. Din nou încercăm să discutăm cu absolut toți pentru a le explica care sunt beneficiile și care sunt avantajele apărării Republicii Moldova în spațiul european. Este cert că cetățenii noștri deja sunt cetățeni europeni. Ceea ce ne-a rămas să facem este să aducem și statul Republica Moldova în Uniunea Europeană.
Urmează o probă importantă pentru Republica Moldova, un hop, alegerile prezidențiale. Dacă iese președintele în funcție Maia Sandu și câștigă încă un mandat, este clar că direcția Republicii Moldova se păstrează pe această linie vectorială către Europa, către Bruxelles. Dacă nu va ieși Maia Sandu, ce se întâmplă cu acest parcurs european al Republicii Moldova?
Dacă e să analizăm acele sondaje publice și independente, noi vedem că președinta Maia Sandu va câștiga un al 2-lea mandat care ne va oferi acea continuitate a parcursului nostru european. Întrebarea la Chișinău acuma este dacă va câștiga din primul tur sau din al 2-lea, însă nu există discuții că doamna președintă nu va reuși să câștige.
Cât de mult v-a afectat ca țară războiul din Ucraina?
După Ucraina, țara noastră este cea mai afectată țară de acest război. La hotarul nostru, tot ce ține de securitate a devenit astăzi, să zicem așa, o incertitudine. Investitorii vin mai greu, dar totuși vin. Avem 1.200km de hotar cu Ucraina. Înseamnă investiții mult mai multe în în securitate, iar aceste eforturi iau din resursele pe care am putea să le investim în proiecte pentru cetățeni.
”Astăzi, Ucraina este scutul Republicii Moldova, este scutul Uniunii Europene”
Federația Rusă nu respectă independența și suveranitatea fostelor state din componența fostei Uniuni Sovietice și din această perspectivă, văzând în primele luni ale războiului pe cât de rapid avansa Federația Rusă, exista acel risc că nu se va opri dacă va ajunge la hotar cu Republica Moldova. Am văzut însă că armata ucraineană a reușit să reziste. Cel mai complicate au fost acele prime luni, prime luni în care foarte mult nu credeau că ucrainenii vor putea rezista. Și iată că astăzi Ucraina este scutul Republicii Moldova, este scutul Uniunii Europene pentru a nu permite Federației Ruse cu intenții revizioniste de a avansa în atacurile sale.
Care sunt prioritățile Republicii Moldova în următorii ani?
Prioritatea noastră numărul unu este să pregătim Republica Moldova pentru aderare. Asta înseamnă un proces de transformare, de reforme majore, în așa fel ca să putem fi un stat funcțional în cadrul Uniunii Europene.
”Pentru Republica Moldova, Uniunea Europeană înseamnă siguranța zilei de mâine”
Dacă ar fi să tragem o concluzie în ceea ce privește procesul de aderare al Republicii Moldova, la ce vă așteptați, cât de greu va fi și care considerați că vor fi provocările cele mai mari?
Pentru Republica Moldova, Uniunea Europeană înseamnă siguranța zilei de mâine. Este ceea ce nu am avut noi pe parcursul ultimilor 30 de ani. Pe parcursul procesului, în parcursul procesului de negociere, de pregătire a țării pentru aderare, să investim în noi, în societatea noastră, în economia noastră, în cetățenii noștri, în așa fel ca să putem construi Europa la noi acasă. O să existe multe obstacole, însă noi suntem încrezători că o să putem să le parcurgem cu succes, pentru că avem toată susținerea și toată solidaritatea statelor partenere, a instituțiilor europene și vom putea beneficia în acest proces de foarte multă deschidere.
