Procurorii Parchetului General au publicat rechizitoriul din Dosarul Revoluției, în baza căruia au cerut trimiterea în judecată a fostului președinte Ion Iliescu.
Documentul întocmit de Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General are nu mai puțin de 345 de pagini, fiind întocmit de procurorul militar șef Cătălin Ranco Pițu. Așa cum procurorul general al României a anunțat, pe 3 august, au fost trimiși în judecată, pe lângă fostul președinte Ion Iliescu, în vârstă de 92 ani acum, Gelu Voican Voiculescu, fost vicepremier al Guvernului, și generalul în rezervă Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare. Toți trei sunt cercetați în libertate pentru săvârșirea infracțiunii contra umanității.
Documentul are nu mai puțin de 345 de pagini
În aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General trimiteau în judecată dosarul cauzei, cel care cuprindea 3.300 de volume. În 2021, judecătorii Instanței Supreme decideau ca dosarul Revoluției să se întoarcă la Parchetul Militar, după ce, în octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar. Înalta Curte a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari, astfel că magistrații au fost nevoiți să refacă ancheta.
„Acest dosar continuă încă, după toți acești ani, nu datorită investigarii in rem, pe care societatea judiciară românească ar fi desfășurat-o, ci prin simplul fapt că o serie de părți vătămate, cam o sută de cetățeni, care au avut de suferit în acea perioadă, s-au încăpățânat să meargă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Curtea s-a uitat în aceste zeci de volume din dosar și a decis faptul că există elemente în ceea ce privește comiterea unor fapte de genocid, de aceea este imprescriptibilă ancheta judiciară și, totuși, mai discutăm despre acest subiect după 32 de ani, după care, trimițând cu forța juridică obligatorie spre instanțele românești dosarul, aceștia nu au avut altă soluție decât de a continua investigarea, de a face, până la urmă, un rechizitoriu. Deci, dacă au așteptat 32 de ani pentru a investiga această situație, pot să îmi imaginez că va mai dura întreaga desfășurare judiciară”, a declarat Cristian Diaconescu, fostul ministru de Externe al României, la Euronews Romania.
„CEDO a decis că sunt indicii clare în ceea ce privește crima de genocid”
Întrebat ce șanse au să mai analizeze probe acum, Diaconescu a răspuns „că o curte europeană a decis că în dosar sunt indicii clare și temeinice în ceea ce privește crima de genocid”.
„Nu cred că o structură judiciară dintr-un stat civilizat, democratic și puternic poate eluda un astfel de semnal. Nu cred că pot exista argumente prin care să se vulnerabilizeze o anchetă judiciară, atâta vreme cât, din punct de vedere european, în acest dosar există indicii privind săvârșirea unor crime împotriva umanității, ori pe acest palier, dacă România face dovada faptului că nu are un sistem judiciar suficient de puternic și determinat, încât să clarifice această situație, eu nu vorbesc de condamnare, nu putem decât să constatăm că România ar reprezenta, din punctul de vedere al funcționării statului de drept, o țară în care sesizări privind comiterea unor astfel de fapte la un moment dat cad în desuetudine sau nu sunt capabile instituțiile românești să ducă o anchetă judiciară până la capăt, deci așa ceva chiar nu pot să cred”, a mai adăugat fostul ministru.
Acesta a mai adăugat că „după zeci de ani, când nivele sistematice ale structurilor de anchetă judiciară s-au implicat în acest dosar, este imposibil să nu poți da o soluție”.
„Nu mă refer la vinovăție sau nevinovăție. Un răspuns judiciar atunci când vorbim de o sesizare privind fapte genocidale reprezintă o obligație care, după părerea mea, arată în ce măsură funcționează statul de drept sau nu. În momentul în care am da un exemplu că nu putem să acționăm din această perspectivă, sper să nu se întâmple acest lucru, să nu mai avem pretenții din alte perspective în a fi considerați o națiune puternică”, a mai precizat Diaconescu.
„De-abia după anul 2009, practic, acest dosar a ajuns la CEDO”
Fostul Ministru a mai explicat faptul că „de-abia după anul 2009, practic, acest dosar a ajuns la CEDO și după 2010-2012 s-a întors în România, cu acest tip de semnal în legătură cu indiciile săvârșirii unor infracțiuni foarte grave”.
„Ori din acest punct de vedere este imposibil, câtă vreme a trecut atâta timp și atâtea instituții s-au implicat în acest dosar, să nu existe probatoriul necesar pentru a da o soluție. Nu se poate așa ceva. Faptul că la un moment dat legea tace, iar cei care implementează un anume tip de legislație pentru fapte atât de grave nu sunt capabili să dea o soluție, concluziile sunt cât se poate de clare”, a conchis Cristian Diaconescu, la Euronews Romania.
