Majorarea pensiilor cu 40% la până la finalul anului viitor ar însemna un efort bugetar de peste opt miliarde de euro, ceea ce ar avea drept consecință creșterea și mai mult a deficitului bugetar. Avertismentul a fost lansat de Christian Năsulea, profesor de economie mondială, care a evidențiat că atragerea banilor necesari prin taxe suplimentare va afecta mediul de afaceri și creșterea economică a României.
Într-un interviu acordat Euronews România, profesorul Christian Năsulea a vorbit despre consecințele creșterii pensiilor cu 40%, în condițiile în care deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,55% din PIB după primele nouă luni ale anului în curs, la 56,46 miliarde de lei, faţă de un deficit de 41,7 miliarde lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni din 2022.
”Este încă un cui în capacul coșciugului pentru bugetul acestei țări. Având în vedere ceea ce este propus în acest moment, vorbim despre probabil în jur de 42 de miliarde de lei sau (...) de peste opt miliarde de euro anul viitor de plată în plus.
Poate unele dintre măsuri vor fi întârziate până spre sfârșitul anului, însă cu toate acestea, dacă nu în 2024, în 2025 clar statul român va trebui să scoată de undeva această sumă care este absolut fabuloasă”, a afirmat profesorul de economie mondială, la Euronews România.
Christian Năsulea, avertisment despre deficitul excesiv: ”Ne va duce în situația în care lucrurile să fie cu adevărat scăpate de sub control”
”În momentul de față, având în vedere măsurile care au fost luate, anul acesta când deja avem deficit bugetar, când suntem într-o situație în care statul român nu a reușit să găsească de fapt niște soluții pentru a echilibra bugetul, lucrul acesta va arunca probabil din nou într-o procedură de deficit excesiv și ne va duce în situația în care lucrurile să fie cu adevărat scăpate de sub control.
Oricum, ele nu sunt sub control nici în momentul acesta, însă nici nu știu exact cum ar trebui să arate o lege a bugetului făcută pentru anul viitor ca să țină cont de aceste majorări, dacă ele vor fi votate, în așa fel încât statul român să încerce măcar să dea impresia că se poate.
Din toate calculele, dacă adăugăm la socoteală și această sumă enormă care va fi necesară pentru majorarea pensiilor, nu ne dă pur și simplul calculul în așa fel încât să avem un buget pentru anul 2024”, a mai precizat Năsulea
Atragerea de bani europeni, în pericol din cauza deficitului
”În momentul în care luăm decizia ca țară de a nu respecta procedura de deficit pe care o avem asumată împreună cu Uniunea Europeană, clar consecințele vor fi legate de stoparea unor surse de bani de la Uniunea Europeană. Se declanșează un mecanism prin care lucrurile se degradează treptat și mai mult. Evident, că nu vom reuși să găsim bani în așa fel încât să acoperim toate aceste costuri suplimentare, fără să facem inflație foarte mare”, a explicat profesorul de economie mondială.
Înăsprirea fiscalității ar putea genera evaziune fiscală
”Ideea de a colecta taxe suplimentare pentru a acoperi această sumă nu funcționează. Este o idee care este pusă pe masă doar ca să încercăm să găsim niște soluții. Nu putem în România să forțăm cetățenii și mediul de afaceri să plătească mult mai multe taxe.
În România trebuie să fim convingători în așa fel încât oamenii să-și plătească mai multe taxe decât în momentul acesta.
O înăsprire și mai mare a fiscalității nu va face decât să îndepărteze niște antreprenori să facă niște firme. Va micșora baza de calcul a taxelor dacă nu va duce de fapt la alte fenomene ce țin de evaziune fiscală și mai mare, ducând la un grad de colectare mai mic per total”, a menționat Năsulea.
Christian Năsulea: Statul român ar trebui să se reformeze prin concedierea unui număr suficient de mare de angajați din sectorul public
”Colectarea mai bună a taxelor poate să regleze mici probleme pe care le avem cu veniturile bugetului de stat, în niciun caz nu ne putem baza pe o mai bună colectare, orice ar însemna asta pentru a corecta deficitul pe care-l avem deja de anul acesta și pentru a acoperi și această sumă uriașă care ar trebui plătită.
Din punctul meu de vedere, singurul lucru care ar fi trebuit deja să-l facă acest stat român este să reformeze, în sensul de a elimina risipa din aparatul bugetar, însă asta înseamnă concedierea unui număr suficient de mare de angajați din sectorul public în așa fel încât să economisim acolo unde efectiv facem risipă.
Se poate reducând numărul de unități administrative la nivelul administrației locale, reducând drastic numărul de angajați la nivelul administrației centrale, să facem economii suficient de mari în așa fel încât să ne ajute în ansamblu și cu problema deficitului pe care o avem în continuare anul acesta și cu acest deficit suplimentar care va fi introdus de majorare într-o asemenea proporție a pensiilor anul viitor”, a evidențiat profesorul de economie mondială.
Politica fiscală, cauza încetinirii economiei
”Politica fiscală dusă anul acesta este în primul rând cauza încetinirii economiei.
În momentul în care taxezi din ce în ce mai tare, vei constrânge economia să se micșoreze, îți micșorezi baza de calcul și atunci chiar dacă taxele pe care le aplici din punct de vedere procentual sunt mai mari, rezultatul net pe care-l ai este la fel în cel mai bun caz sau cel mai probabil, având în vedere cât de abruptă a fost creștere taxelor și cât de nejustificată, vei ajunge să colectezi mai puțini bani chiar dacă taxele pe care le aplici sunt mai mari”, a mai afirmat Năsulea.
De asemenea, specialistul a evidențiat că măsurile fiscale adoptate de Guvern au afectat mediul de afaceri.
”Anul acesta, faptul că am avut acest du-te vino cu propuneri discutate în mod amatoricesc în spațiul public, lucrul ăsta a dăunat deja foarte mult mediului de afaceri, micilor afaceri în special.
Trebuie să fii extrem de precaut când îți faci planuri în momentul în care nu se știe cum va funcționa legislația luna viitoare, dacă va fi nevoie să mai angajezi niște oameni pentru că te forțează statul, dacă va fi nevoie să-i plătești mai mult pentru că te forțează statul.
Această lipsă de predictibilitate a fost extrem de dăunătoare. Cel mai dăunător a fost faptul că au fost crescute taxele și impozitele punând presiune pe mediul de afaceri și pe antreprenori într-o perioadă în care aceștia erau deja sub presiunea crizelor multiple și problemelor multiple care vin spre România de la nivel internațional”, a concluzionat el.
