Românii sunt conștienți de fenomenul corupției, dar tot ar da șpagă sau cadouri, deși recunosc că sunt afectați de ceea ce se întâmplă în societate, din acest punct de vedere. Sunt doar o parte dintre concluziile Eurobarometrului pe tema corupției, realizat de Parlamentul European, în luna aprilie, la nivelul statelor membre.
2 din 3 români care au participat la sondaj cred că problema corupției este foarte răspândită în țară. Majoritatea a indicat instituțiile publice, iar cei mai corupți ar fi angajații din sistemul de sănătate publică, au răspuns 50% dintre participanți, apoi politicienii și partidele politice. Urmează Poliția Română, funcționarii publici care eliberează autorizații de construire și cei care atribuie licitații publice.
Cu toate că recunosc existența corupției, 54% dintre participanții la eurobarometru sunt dispuși să ofere cadouri pentru a obține ceva din partea unei instituții publice, procentaj dublu comparativ cu media europeană. Iar 37% dintre românii chestionați ar da șpagă, față de 17% la nivel european.
Cele mai corupte instituții din România
- 50% Sistemul de Sănătate Publică
- 44% Politicienii
- 41% Partidele politice
- 40% Poliția Română
- 38% Funcționarii care eliberează autorizații de construire
- 36% Funcționarii care atribuie licitații publice.
„E un model cultural. România interbelică a fost o societate ultra coruptă. Nu a fost niciodată vreo vreme de aur. În comunism a fost redusă corupția, însă a existat și atunci. Era pericolul să te toarne la partid, era mai complicat. O parte din această corupție este funcțională. In România sistemul birocratic e gândit în așa fel încât să se obțină șpagă sau, să zicem, venituri ilicite. Sistemul este așa de complicat încât cineva care are nevoie de o autorizație mâine nu o poate obține decât peste trei săptămâni și, astfel, va încerca să o obțină, pentru a nu avea pierderi semnificative. Noi am moștenit un sistem social cu multe probleme în cele mai nevralgice părți ale sale - sistemul de sănătate și cel de învățământ. Toate serviciile medicale și de educație sunt cele mai scumpe din lume. La noi, în comunism, ele au fost pe logica gratuității”, atrage atenția sociologul Alfred Bulai.
