UPDATE 20:15
Este puțin probabil să se ajungă la un acord asupra embargoului pentru petrolul rusesc în următoarele 48 de ore. Anunțul a fost făcut chiar de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la reuniunea liderilor europeni.
„Este al șaselea pachet de sancțiuni. Am impus cu succes cinci pachete de sancțiuni și nu a fost deloc ușor. Așa se întâmplă și acum. Am rezolvat practic toate problemele, cu excepția uneia și anume chestiunea (importului n.r.) de petrol prin conducte. Încă se poartă discuții pe această temă. Nu am așteptări prea mari că vom rezolva problema în următoarele 48 de ore, ci după aceea. Fac apel foarte clar la țările membre ale UE. Cheia succesului este solidaritatea cu Ucraina și unitatea în cadrul Uniunii Europene și asupra acestor lucruri lucrăm”, a declarat Ursula von der Leyen.
UPDATE 20:00
Statele Uniunii Europene încă nu au ajuns la un acord în ceea ce privește embargoul impus petrolului importat din Rusia. Președintele Klaus Iohannis a anunțat că România susține noul pachet de sancțiuni contra Rusiei.
Consiliul European se reuneşte la Bruxelles, în zilele de 30 şi 31 mai 2022, pentru a aborda teme precum răspunsul UE la invadarea Ucrainei de către Rusia, cooperarea Uniunii în materie de securitate şi apărare sau preţurile energiei şi securitatea aprovizionării, potrivit Agerpres.
În cadrul răspunsului Uniunii la invadarea Ucrainei de către Rusia, Consiliul a adoptat la 24 mai 2022 un regulament care permite liberalizarea temporară a comerţului, precum şi alte concesii comerciale cu privire la anumite produse ucrainene. Decizia se va aplica pentru o perioadă de un an şi va suspenda, în special: toate tarifele prevăzute în temeiul titlului IV din Acordul de asociere dintre UE şi Ucraina; perceperea taxelor antidumping la importurile originare din Ucraina; aplicarea regimului comun aplicabil importurilor în ceea ce priveşte importurile originare din această ţară.
Tot în cadrul răspunsului privind Ucraina, UE a adoptat până în prezent cinci pachete de sancţiuni la adresa Rusiei. De asemenea, a acordat 243 de milioane de euro sub formă de ajutor umanitar pentru Ucraina şi Republica Moldova, 17 miliarde de euro pentru a sprijini statele membre care găzduiesc refugiaţi, două miliarde de euro pentru sprijinirea forţelor armate ucrainene etc.
Cu privire la cooperarea UE în materie de securitate şi apărare, ultimele evoluţii constau în aprobarea, la 24-25 martie 2022, de către Consiliul European, a Busolei Strategice, un plan de acţiune ambiţios pentru consolidarea politicii UE de securitate şi apărare până în 2030. Concret, Busola prevede instituirea unei capacităţi de desfăşurare rapidă a UE, de până la 5.000 de militari, pentru diferite tipuri de crize, desfăşurarea unei misiuni PSAC, formată din 200 de experţi pe deplin echipaţi în termen de 30 de zile, inclusiv în medii complexe, desfăşurarea de exerciţii reale periodice pe uscat şi pe mare, sporirea mobilităţii militare; consolidarea misiunilor şi operaţiilor PSAC (politica de securitate şi apărare comună) civile şi militare ale UE.
UE dispune de un fond european de apărare în valoarea de circa opt miliarde de euro
UE dispune de un fond european de apărare în valoarea de circa opt miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. Complementar, la 22 martie 2022, s-a adoptat un nou instrument de finanţare a apărării, în contextul războiului din Ucraina: Instrumentul european pentru pace (IEP) - un instrument extrabugetar menit să consolideze capacitatea Uniunii de a preveni conflictele, de a consolida pacea şi securitatea internaţională în valoare de 5,692 miliarde euro pentru perioada 2021-2027.
Cel de-al treilea subiect luat în discuţie la reuniunea extraordinară din 30-31 mai 2022 este legat de preţurile energiei şi securitatea aprovizionării, în contextul în care din 2021, Europa se confruntă cu o creştere a preţurilor la energie, care se înscrie într-o tendinţă de creştere la nivel mondial. Invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2022, a afectat şi mai mult pieţele energiei, provocând noi creşteri ale preţurilor energiei şi preocupări cu privire la capacitatea UE de a-şi asigura aprovizionarea cu energie.
În cadrul reuniunii informale a şefilor de stat sau de guvern din 24-25 martie 2022, liderii UE au convenit să elimine, treptat, dependenţa UE de combustibilii fosili din Rusia, în condiţiile în care Europa depinde de acest stat pentru aproximativ 40% din necesarul său de gaze naturale. În mai 2022, Consiliul şi Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la noi norme privind stocarea gazelor, conform cărora statele membre ale UE îşi vor completa capacităţile de stocare înainte de începutul iernii şi le vor partaja cu alte state membre într-un spirit de solidaritate.
Anterioara reuniune a Consiliului European a fost una ordinară şi a avut loc la Bruxelles, pe 24-25 martie 2022
Anterioara reuniune a Consiliului European a fost una ordinară şi a avut loc la Bruxelles, pe 24-25 martie 2022. Consiliul European a adoptat concluzii privind agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei, securitate şi apărare, energie, aspecte economice, pandemia de COVID-19 şi relaţii externe. Liderii UE au îndemnat Rusia să garanteze de urgenţă trecerea în condiţii de siguranţă a civililor blocaţi în zone de război, să elibereze imediat toţi ostaticii, să asigure accesul umanitar neîntrerupt, să creeze coridoare umanitare.
Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituţiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele şapte instituţii ale UE. Astfel, Consiliul defineşte orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii.
Consiliul European stabileşte agenda politică, în mod tradiţional prin intermediul "concluziilor" adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes şi măsurile care urmează să fie luate. În cadrul fiecărei reuniuni a Consiliului European sunt adoptate concluzii ale Consiliului European.
Din Consiliul European fac parte şefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE
Din Consiliul European fac parte şefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituţiei sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situaţii menţionate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.
Pe lângă reuniunile formale, Consiliul European desfăşoară şi reuniuni informale sau extraordinare ale şefilor de stat sau de guvern. De obicei, în urma acestor reuniuni, liderii adoptă mai degrabă o declaraţie decât concluzii oficiale.
