România, alături de alte douăsprezece state membre UE – Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia și Suedia –, au semnat un document în care subliniază riscul unei “pierderi de energie” colective, în ceea ce privește revizuirea Tratatelor UE. Documentul emis de cele treisprezece state apare în urma concluziilor Conferinței privind Viitorul Europei, care a avut drept scop consultarea cetățenilor europeni cu privire la așteptările pe care le au de la UE.
“România, alături de alte state membre, consideră că prioritatea, la acest moment, trebuie să fie acordată aspectelor concrete care preocupă cetățeanul european, așa cum au reieșit din dezbaterile CoFE, cu accent pe relansarea economică post-criză, crearea de locuri de muncă, un proces echitabil de tranziție climatică, sisteme performante de sănătate, acțiunea energică a UE în vecinătate, mai ales în contextul evoluțiilor actuale și impactului negativ generate de războiul ilegal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.”, precizează MAE, într-un comunicat de presă.
MAE arată că prevederile din actualele Tratate ale UE pot genera în continuare progrese importante la nivelul blocului comunitar și, potrivit dezbaterilor din cadrul Conferinței privind Viitorul Europei, europenii vor ca UE să se ocupe de chestiuni punctuale și urgente, precum cele menționate anterior, nu de schimbări de substanță.
Potrivit documentului semnat de cele treisprezece state, acestea se vor implica activ în procesele de reformă evidențiate ca fiind necesare din dezbaterile Conferinței privind Viitorul Europei. Totodată, aceleași state își propun o abordare graduală a problemelor presante și a crizelor actuale de la nivelul UE.
Această abordare nu înlătură, însă, definitiv posibilitatea de a modifica Tratatele UE sau realizarea unor reforme instituționale, acolo unde este necesar. Indiferent de abordare, aceste procese nu pot fi grăbite și declanșate fără o analiză aprofundată.
MAE mai subliniază că “modificarea Tratatelor UE este un exercițiu deosebit de complex, laborios și de lungă durată, care presupune un efort concentrat al instituțiilor europene și al statelor membre, ceea ce ar putea afecta capacitatea UE de a da un răspuns rapid și eficient la preocupările prioritare pentru cetățenii europeni anterior menționate, transmise de aceștia în cadrul CoFE. Pe cale de consecință, România consideră util un proces de reformă care să dea prioritate preocupărilor și așteptărilor presante ale cetățenilor europeni, astfel cum au fost exprimate în cadrul Conferinței.
Propunerile care nu sunt analizate suficient, implică riscul de a abate energia şi voința politică de la identificarea unor soluții concrete pentru preocupările la care cetățenii europeni așteaptă răspunsuri imediate și de la provocările geopolitice urgente cu care se confruntă Europa în prezent.”.
Treisprezece ţări din UE se opun schimbării Tratatelor UE
Parlamentul European, preşedintele francez Emmanuel Macron şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen vor modificarea Tratatelor UE, pentru a face blocul comunitar mai eficient, relatează AFP şi DPA, notează Agerpres.
"Nu suntem favorabili unor tentative neanalizate şi premature vizând lansarea" unei astfel de proceduri, scriu aceste ţări, între care Polonia, România şi Finlanda, potrivit unui text difuzat luni pe Twitter de Suedia, de asemenea semnatară.
Cele 13 state membre susţin că "nu exclud nicio opţiune în acest stadiu" dar că vor să studieze mai întâi propunerile de reformă prezentate liderilor UE după dialogul cetăţenesc.
Difuzarea acestei scrisori comune coincide cu manifestările de Ziua Europei. Acestea au fost marcate cu discursuri în faţa Parlamentului European reunit la Strasbourg al preşedintelui francez, Emmanuel Macron, şi al preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care au spus că sunt de acord cu o revizuire a tratatelor pentru întărirea UE.
În această zi au fost înaintate oficial şi propunerile rezultate în urma Conferinţei privind viitorul Europei, un amplu exerciţiu de consultare cetăţenească de un an.
Anumite propuneri, precum acordarea dreptului de iniţiativă legislativă Parlamentului European, solicitat de acesta, sau extinderea competenţelor UE în materie de apărare sau de sănătate, presupun o schimbare a tratatelor.
Ţările care se opun acestei perspective atrag atenţia asupra riscului unei "pierderi de energie" şi estimează că o revizuire a tratatelor "nu a fost niciodată un obiectiv" al Conferinţei.
"Avem deja o Europă care funcţionează" după cum au arătat-o pandemia de COVID-19 şi răspunsul la invazia rusă în Ucraina şi "nu trebuie să ne grăbim pentru a face reforme instituţionale", avertizează ei.
Propunerile cetăţenilor "nu trebuie instrumentalizate", adaugă statele semnatare.
De unde a apărut această propunere
Propunerea relansează dezbaterea, deja veche şi controversată, cu privire la eventualitatea unei Uniuni Europene organizate în mai multe cercuri concentrice cu ţări care beneficiază de niveluri de integrare diferite.
La Strasbourg, preşedintele francez s-a declarat favorabil şi ideii schimbării tratatelor europene pentru ca UE să devină mai „eficientă şi independentă”, o propunere care întâmpină deja opoziţia a aproape jumătate dintre statele membre.
„Va trebui să ne reformăm textele, acest lucru este evident. Una dintre căile acestei reforme este o convenţie de revizuire a tratatelor. Este o propunere a Parlamentului European şi eu o susţin”, a declarat preşedintele Emmanuel Macron.
Franţa asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE până la 30 iunie şi Macron doreşte ca această chestiune să fie abordată „cu curajul şi libertatea necesare” cu liderii celorlalte ţări membre la summitul din 23-24 iunie.
Înaintea discursului lui Emmanuel Macron de la Strasbourg şi după o convorbire telefonică avută cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a afirmat că Ucraina va primi un prim răspuns în luna iunie în legătură cu cererea sa de aderare la blocul comunitar.
Zelenski a anunţat că Ucraina a predat răspunsurile la partea a doua a chestionarului pe care fiecare ţară aspirantă trebuie să îl completeze în vederea aderării.
„De obicei acest lucru durează luni, dar noi l-am făcut în câteva săptămâni. Astăzi am făcut încă un pas pe calea noastră către Uniunea Europeană - unul important şi nu doar unul formal”, a explicat el, exprimându-şi speranţa că ţara sa va primi în iunie statutul de candidată la aderare.
