Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Comunitățile de energie, pași lenți în România. Un milion de europeni fac parte din peste 9.000 de comunități de energie

După o vară în care canicula a pus presiune pe rețeaua de electricitate, acum ne așteaptă un sezon rece în care vom fi nevoiți să importăm energie, deși am avea capacitatea să ne-o producem singuri, spun experții. Comunitățile de energie ar fi o soluție, însă ANRE, reglementatorul pieței, amână de doi ani implementarea lor.

Acestea ar ajuta oamenii să devină independenți energetic și să aibă costuri reduse la facturi. Autoritățile au propus două modele de astfel de comunități, însă niciunul nu este conform directivei, spun experții de mediu. Mai multe organizații cer autorităților să respecte legislația europeană și să implementeze directiva și în România.

Cum ar trebui să arate o comunitate de energie

Imaginați-vă că pe acoperișul unei primării se instalează panouri solare. Localnicii și autoritățile de pe o rază de 2 km contribuie la acele costuri și mai apoi încep să producă energie pe care o folosesc gratuit în propriile case. Așa arată o comunitate de energie, sau cel puțin acest model a fost adoptat de spanioli, care fac asta de zeci de ani.

În România însă, rămâne un concept abstract. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a avut la dispoziție doi ani să implementeze directiva europeană care susține astfel de proiecte. Abia în luna august a acestui an a venit cu două propuneri, însă cu mențiunea că trebuie minimizate modificările legislative.

”Conform directivelor europene, ei trebuiau să producă o legislație secundară care să adapteze aceste tipuri de proiecte pentru situația României, dar observăm că la final sau la finalul acestei perioade ni se spune că nu am făcut nimic, nu am produs nimic nou, nu am creat niciun model de lege sau de prevedere.”, a declarat Andrei Crăciun, expert în energie Greenpeace România.

Modelele propuse sunt contrare directivei europene, spun experții. Primul exemplu impune ca o comunitate să dețină o licență de furnizare și să fie responsabilă de dezechilibrele din piață, ceea ce costă zeci de mii de euro.

”ANRE ne spune practic că de exemplu, un sat din mediul rural sărac, cu dificultăți economice, care poate nici măcar nu este racordat suficient de bine la electricitate, ca să poată să-și producă energie pentru școală, pentru primărie sau pentru familiile vulnerabile, ar trebui să obțină această licență de furnizare.”, a mai spus expertul.

Al doilea model propune ca o comunitate să producă energie verde, să o livreze în rețea, iar mai apoi să își cumpere electricitate de la același furnizor. Un lucru care se întâmplă deja în București. Comunitatea Între Vecini a instalat panouri solare pe acoperișul blocului. Însă tocmai pentru că legea nu permite, locatarii nu pot să folosească energia pe care o produc în propriile apartamente, ci trebuie să o dea în rețea.

Aproape un milion de europeni fac parte din peste 9.000 de comunități energetice, dintre care mai puțin de 150 se află în Europa de Est. Am solicitat un punct de vedere Ministerului Energiei, însă nimeni nu a răspuns până la momentul difuzării acestui material. Mai mult, ANRE ne-a comunicat că nu este nimeni disponibil dată fiind perioada de concedii.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE