Ladislau Csendes, membru al CNSAS, a declarat că instituția va cere Ministerului de Interne, Direcția Pașapoarte, documentele pe care le are despre candidații la alegerile prezidențiale din luna mai și din anii viitori.
Printre cei vizați s-ar putea număra și Călin Georgescu, dacă va candida. În cazul acestuia au apărut informații că ar fi călătorit sau chiar studiat peste hotare în perioada comunistă.
De candidatul independent se leagă însă mai multe semne de întrebare. Inclusiv dacă judecătorii CCR ar putea să-i invalideze candidatura, pe modelul Dianei Șoșoacă. Fostul judecător al CCR, Augustin Zegrean, este sceptic că acest lucru se va întâmpla.
CNSAS a decis în ultima ședință, în unanimitate, să ceară Ministerului de Interne documente referitoare la candidații la alegerile prezidențiale. Nu sunt vizați doar cei ce se vor înscrie în cursa din luna mai, ci toți candidații la Cotroceni care vor fi de acum încolo.
Ladislau Csendes, membru al CNSAS: „De această dată instituția noastră își propune să lărgească spectrul verificărilor întrucât în anii din urmă am tot încercat să preluăm fondurile de la Ministerul de Interne. Ni s-a promis că materialele vor ajunge la noi, deocamdată se pare că nu au avut timp cei de la Ministerul de Interne să facă această departajare. Să primim o adresă din care să rezulte că există sau nu există materiale despre un candidat sau altul.”
Măsura l-ar putea viza deci și pe Călin Georgescu, dacă va candida. În plus, candidatura sa ar putea fi pusă și sub lupa CCR. În urmă cu o săptămână, întrebat despre posibilitatea ca scenariul privind candidatura Dianei Șoșoacă să se repete în cazul lui Călin Georgescu, Marcel Ciolacu a răspuns evaziv. Dar nu a infirmat posibilitatea.
Marcel Ciolacu, premierul României: „Adevărul trebuie spus cât mai repede, adevărul în ceea ce privește trecutul, adevărul dacă s-a construit ceva pentru viitor.”
Declarațiile lui Georgescu despre UE și NATO
În cazul președintei S.O.S. România, CCR a decis că persoana care exercită funcția de președinte trebuie să demonstreze atașamentul față de valorile constituționale. Nu doar în calitate de președinte, ci și de candidat. Iar printre valorile constituționale enumerate de Curte este și apartenența la UE și la NATO.
Se pune întrebarea dacă afirmațiile lui Călin Georgescu i-ar putea determina pe judecătorii CCR să ia o decizie similară.
„Eu cred că Uniunea Europeană este brațul politic al globalismului, iar NATO este cel militar.”
„Scutul de la Deveselu este o rușine diplomatică. Scutul nu are nimic legat de apărare, din contră, ne-a tras într-un conflict de care nu aveam nevoie.”
„Îl știți pe dl Rutte, șeful NATO? Ei încearcă să-și impună regulile și să forțeze al Treilea Război Mondial în regiune, via România. Acesta este cel mai mare pericol cu care ne confruntăm. Pentru că ei au numai sclavi în poziții de putere.”
Profesorul de drept constituțional, Bogdan Dima, spune că, plecând de la precedentul Șoșoacă, este posibil să se ajungă din nou la CCR în cazul Georgescu. Nu este exclus nici ca Biroul Electoral Central să ia o decizie în cazul acestuia din urmă, pe baza hotărârii CCR din octombrie 2024. Acesta atrage însă atenția asupra principiilor susținute de Comisia de la Veneția.
Bogdan Dima, profesor de drept constituțional: „Oamenii trebuie convinși prin mijloace democratice să aleagă între bine și rău. Până al urmă un bine impus cu forța tot rău este. Ca atare, ar trebui să ne gândim foarte bine să nu utilizăm Constituția și principiile constituționale pentru a determina subminarea însăși a principiilor constituționale.”
Lui Georgescu i se impută și declarațiile despre liderii legionari Zelea Codreanu și Ion Antonescu, despre care a spus că „au fost și fapte bune”. Fostul judecător al CCR, Augustin Zegrean, crede că ele nu atrag automat interzicerea candidaturii.
Augustin Zegrean: „El este acuzat că este partizan al mișcării legionare. Legea spune că e interzis să faci apologia legionarismului, a fascismului sau comunismului. Dar dacă nu e condamnat pentru asta. legea prevede pedepse pentru cel care face acest lucru. Dacă el nu a fost condamnat pentru asta, nu poți nici să-i interzici să candideze.”
Candidaturile la alegerile prezidențiale trebuie depuse până pe 15 martie. Apoi vor putea fi depuse contestații. CCR poate analiza o cadidatură numai în urma unei sesizări, nu din proprie inițiativă.
