Un lucru este cert după alegerile europarlamentare de duminică: Nu toată lumea se va bucura. Extrema dreaptă a câștigat teren la nivel european, iar în Franța, președintele Emmanuel Macron a decis să dizolve parlamentul (Adunarea Națională) și să convoace noi alegeri. Iată care sunt marii câștigători și marii învinși ai alegerilor europarlamentare.
Câștigătorii
Ursula von der Leyen
Actuala șefă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a obținut o posibilă coaliție compusă din europarlamentari liberali, socialiști și PPE. Potrivit proiecțiilor preliminare, aceste trei grupuri - care au sprijinit-o pe Ursula von der Leyen și în timpul actualului său mandat – ar putea obține 407 locuri, potrivit Politico.
Pentru a obține un nou mandat, Ursula von der Leyen are nevoie de doar 361 de voturi. Ea va avea nevoie, de asemenea, de sprijinul liderilor naționali ai Uniunii Europene în cadrul Consiliului European. Manfred Weber, liderul PPE, le-a cerut lui Olaf Scholz și lui Macron să o susțină pe aceasta pentru încă cinci ani. PPE a câștigat în Germania, Spania, Polonia, Bulgaria, Slovenia, Luxemburg, Cipru, Letonia, Estonia, Finlanda, Croația și Grecia. De asemenea, au obținut șase locuri în Olanda, depășind așteptările.
Giorgia Meloni
Giorgia Meloni se numără și ea printre câștigătorii alegerilor. Alături de polonezul Donald Tusk, Meloni este unul dintre puținii lideri ai unui stat mare din UE care a obținut o victorie. Premierul italian pare să își fi crescut chiar popularitatea față de alegerile din 2022.
Extrema dreaptă
În Franța, victoria extremei drepte, condusă de Marine Le Pen a provocat unde de șoc la nivel național și european. Înfrângerea categorică l-a determinat pe Emmanuel Macron să dizolve Adunarea Națională – parlamentul francez – și să convoace noi alegeri. Extrema dreaptă a avut însă câștig de cauză și în alte state. În Austria extrema dreaptă s-a clasat, de asemenea, pe prima poziție. În timp ce în Germania (AfD), Olanda (PVV) și în România (AUR) s-a clasat pe locul al doilea.
Socialiștii
Partidele de centru-stânga din Europa au reușit să se mențină pe poziții, clasându-se pe locul al doilea în state precum Spania și Italia. În Franța socialiștii conduși de Raphaël Glucksmann au reușit să obțină poziția a treia. În Germania, socialiștii lui Scholz au obținut abia un loc trei.
Péter Magyar și Roberta Metsola
Péter Magyar, un aliat devenit ulterior rival al premierului maghiar Viktor Orbán, a devenit imaginea de necontestat a opoziției din Ungaria, obținând aproximativ 30% din voturi.
Președinta malteză a Parlamentului European a obținut un loc în plus pentru partidul său. Presa malteză a relatat că ea a devenit cel mai votat candidat europarlamentar maltez de la aderarea țării la UE.
Învinșii
Emmanuel Macron și Olaf Scholz
Președintele francez a primit o lovitură dură, după ce partidul său s-a clasat pe locul al doilea, la o distanță mică de socialiști.
Social-democrații cancelarului german au învinși de creștin-democrații de centru-dreapta și de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD). Cu doar 14% din voturi, SPD a obținut cel mai slab rezultat la un scrutin național din ultimul secol. Scholz se confruntă cu apeluri din partea centrului-dreapta de a convoca alegeri anticipate ca în Franța.
Verzii
După o performanță surprinzătoare în 2019, Verzii au încasat o lovitură puternică în Germania, scăzând de la 21 de locuri la 12, potrivit proiecțiilor inițiale. Verzii nu au excelat nici în Franța, iar în Portugalia nu au obținut nici un mandat. În total, Verzii au pierdut aproximativ 20 de locuri în Parlamentul European.
Viktor Orbán
Liderul naționalist maghiar Viktor Orbán a obținut un rezultat sub așteptări. Deși partidul său, Fidesz, a obținut 43,8% din voturi, acesta a fost cel mai slab rezultat obținut vreodată la alegerile pentru Parlamentul European.
Matteo Salvini
Partidul Ligii, al vicepremierului italian, care a obținut 34% din voturi în 2019 și care prezidează în prezent grupul de extremă-dreapta Identitate și Democrație, a obținut de data aceasta mai puțin de 9%.
