Anul acesta, pe glob, se înregistrează o premieră: suprapunerea mai multor crize afectează puternic economiile fiecărui stat, iar țara noastră nu face excepție.
La ora actuală vorbim despre două realități din ce în ce mai complicate pentru români, la care adăugăm o perspectivă sumbră, pentru anul viitor. FMI şi-a revizuit, în scădere, prognozele privind România și mizează pentru 2023 pe un avans al Produsului Intern Brut de 3,1%, faţă de creşterea de 3,4%, anticipată în primăvară.
Una rece și una caldă, pentru că Fondul Monetar a revizuit în creştere estimările legate de avansul economiei româneşti în acest an, de la 2,2% până la 4,8%. E drept, instituția financiară avertizează că cel puţin o treime dintre economiile lumii vor intra în recesiune tehnică, iar cele mai mari economii (SUA, Uniunea Europeană şi China) vor continua să stagneze.
Inflația a ajuns la maximul din ultimii 20 de ani
Inflația a ajuns la maximul din ultimii 20 de ani, iar dobânda cheie a fost majorată pentru a șaptea oară în acest an, pentru a tempera creșterea prețurilor. Rata anuală a inflației a crescut la 15,9% în septembrie, și da, România se numără printre statele europene cu cele mai mari inflații.
Indicele ROBOR la trei luni atinge maximul ultimilor 12 ani și ajunge la valoarea din februarie 2010, când România traversa o perioadă de criză economică și financiară. Banca Națională a afișat o valoare de 8,15 la sută pentru ROBOR la trei luni, în creștere de la 8,11 la sută în urmă cu o zi. Este o cifră importantă pentru românii cu credite în lei cu dobândă variabilă, ale căror rate se calculează în funcție de acest indice. În primele luni ale anului varia în jurul valorii de trei la sută.
Analistul economic, Adrian Mitroi, a declarat la Euronews România că cel mai puternic se va vedea „în recesiunea consumului”.
„În recesiunea consumului. În primul rând, fiind o societate dependentă semnificativ de consum, două treimi, dacă nu mai mult, acolo vom vedea, în consum. Vedem deja o mutare a comportamentului spre produsele mai ieftine și renunțarea la produsele pe care le poți achiziționa sau le poți amâna în viitor, iar pentru produsele de imediată necesitate, o modificare de comportament, care înseamnă, de fapt, o îngrijorare a consumatorului. Acolo vom vedea, la o reducere drastică a consumului, și cresterea economică răspunde în cea mai mare parte la apetitul în scădere pentru consum al românului”, a spus analistul.
„Trăim într-un Zeitgeist al economisirii”
Adrian Mitroi a mai precizat că „am devenit și foarte atenți, pentru că înțelegem că trăim într-un Zeitgeist al economisirii”.
„Noi deja știm, noi, care investim în burse, și care sunt un indicator precursor, șase, nouă luni înainte. O dobândă de peste șase la sută este deja restrictivă pentru creșterea economică. Toate vânturile bat din față și sunt și reci. Când toată economia mondială scade substanțial, probabil că românul va dovedi, totuși, o capacitate de a consuma în continuare”, a mai explicat Mitroi.
Profesorul a mai adăugat faptul că toate prognozele se aliniază.
„Nu suntem într-o recesiune economică, deocamdată, avem joburi, avem mai puține oferte de pe piața de muncă, iar contracția nu este decât pe puterea de cumpărare a salariilor și nu pe pierderea salariilor, deocamdată. Cine va scăpa de recesiune? Sunt cei care sunt de partea cealaltă, care au indus această recesiune. Cine induce recesiunea asta? Capitalul financiar, cel care este îngrijorat de inflație, care depreciază și investițiile, dar și economisirile, substanțial. Dacă tu pierzi ca și deponent la bancă înseamnă că de partea cealaltă cineva trebuie să câștige. Cei care vor câștiga sunt cei care au această abilitate de a vedea post-recesiune și mai ales post-război, de a vedea oportunitățile”, a mai adăugat el.
Analistul a mai menționat faptul că „salvatorul de ultimă instanță este tot Banca Centrală”.
„Trebuie să se oprească din dezinvoltura cu care cresc dobânzile, să-i asculte puțin și pe politicieni, pentru că politicienii răspund imediat la stimulul social. Va trebuie să amâne, pentru că nu suntem într-o perioadă firească, suntem într-o perioadă teribilă, cu metacrize. Nu este recomandabil să crești dobânzile, să extragi lichiditatea în recesiune. Recesiunea vine și cu obligația chivernisirii bugetului și seriozității. Nu poți doar să taxezi mai mult, trebuie să și întorci contribuabilului serviciile de calitate. Economia Europei va fi una diferită, nu va mai fi cea cu avantaj competitiv fragil și transportabil și ușor de pulverizat de o criză militară, economică și politică”, a mai spus profesorul.
