Ucraina speră ca în acest an, cu sprijinul partenerilor occidentali, să înceapă negocierile de pace cu Rusia pentru a pune capăt războiului, care durează de aproape trei ani de zile.
Discuțiile ar trebui să înceapă de la Planul Victoriei, elaborat de administrația de la Kiev. Documentul este ținut, deocamdată, în mare secret. Iar întrebarea la care încearcă să găsească acum răspuns atât mediul de experți, cât și presa internațională este dacă marile puteri vor susține planul lui Zelenski și dacă Moscova va accepta să negocieze după condițiile scrise la Kiev.
Ucraina insistă pentru păstrarea integrității teritoriale
Din puținele informații făcute publice, se știe că Ucraina insistă pentru păstrarea integrității teritoriale. Însă ca acest lucru să fie posibil, partenerii Ucrainei trebuie să impună măsuri care să determine Moscova să accepte condițiile. „Rusia trebuie impusă să accepte o pace justă în Ucraina”, a declarat de mai multe ori președintele Volodimir Zelenski
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: Noi avem nevoie de pace, exact cum prevede formula de pace, exact cum prevede Carta ONU. Avem nevoie de arme pentru a ne apăra oamenii și independența. Avem nevoie de diplomație pentru a consolida relațiile pe care le avem cu partenerii și pentru a forța Rusia să accepte pacea. Avem nevoie de dreptate, astfel încât Rusia să fie trasă la răspundere pentru acest război și să suporte consecințele.
Planul cuprinde cinci obiective majore
Planul de pace al lui Zelenski este elaborat în jurul a cinci obiective majore, potrivit presei străine, care citează surse apropiate administrației de la Kiev. Este vorba despre garanții de securitate pentru Ucraina, despre locul ei pe harta geopolitică, despre sprijin militar, economic și dreptul de a dispune independent de armele furnizate de partenerii occidentali.
În primul rând, susține administrația de la Kiev, Ucraina trebuie consolidată din punct de vedere militar. În acest fel, Rusia va conștientiza că nu mai poate continua acest războiul și că trebuie să renunțe la planurile de ataca în viitor. Una dintre măsuri, în acest caz, ar fi ca armata ucraineană să obțină permisiunea de a lovi ținte militare de pe teritoriul rus cu rachete occidentale. De asemenea, Kievul vrea ca partenerii să-i susțină incursiunea de pe teritoriul Federației Ruse, ca mijloc de presiune asupra Moscovei. Administrația Zelenski mai insistă pe un parcurs accelerat de aderare la NATO, dar și pe un plan robust de refacere economică după închierea războiului.
„Să forțăm Rusia la pace”
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: Într-o zi, în această sală, se va spune cu siguranță că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a luat sfârșit. Nu înghețat, nu întrerupt, nu uitat, ci cu adevărat încheiat. Putin a încălcat atât de multe norme și reguli internaționale încât nu se va opri singur. Rusia poate fi doar forțată să accepte pacea. Asta este exact de ce avem nevoie: să forțăm Rusia la pace, singurul agresor din acest război, singurul violator al Cartei ONU.
De partea cealaltă, Moscova admite că va examina planul Kievului dacă acesta va fi făcut public, dar spune că războiul se va încheia atunci când va vrea și în condițiile impuse de Rusia. Încercarea de a impune condiții Rusiei este o greșeală majoră, avertizează Kremlinul.
Moscova admite că va examina planul Kievului
Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al Kremlinului: Din punctul meu de vedere, o astfel de poziție este o greșeală fatală. O greșeală fatală, o greșeală sistemică, este o concepție profund greșită, care, desigur, va avea consecințe inevitabile pentru regimul de la Kiev.
Planul propus de Kiev nu este primul de acest fel. La finele anului 2022, Volodimir Zelenski a lansat așa-zisa ”Formulă de Pace”. Documentul prevedea între altele retragerea armatei ruse de pe teritoriul Ucrainei, drept precondiție pentru inițierea discuțiilor. Într-un final, nu s-a mai ajuns la negocieri.
Și președintele francez, Emmanuel Macron, a încercat să-l convingă pe Vladimir Putin să accepte negocierile. Chiar dacă au fost mai multe discuții telefonice și întâlniri bilaterale, liderul de la Kremlin și-a continuat agresiunea.
Kievul și Moscova au stat pentru o perioadă scurtă la masa tratativelor
Totuși, Kievul și Moscova au stat pentru o perioadă scurtă la masa tratativelor. S-a întâmplat chiar în primele luni de la începutul războiului.
Este vorba despre așa-zisa formulă de la Istanbul, discuții intermediate de președintele turc Recep TayyIp Erdogan. Într-un final, părțile nu au ajuns la consens. Kievul a acuzat Moscova că insista pe capitularea Ucrainei și că-i impune o neutralitate periculoasă, dar și să renunțe la armată în favoarea unui contingent militar restrâns.
