Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

UPDATE. Summitul NATO de la Washington începe miercuri. Expert: "Problemele vor fi puse sub preș"

Summitul NATO, care are loc la Washington în perioada 9-11 iulie, marchează 75 de ani de la înființare, iar multă lume se așteaptă să fie luate unele decizii importante. Cu toate acestea, experții susțin că nu va fi cazul.

La Washington merge și președintele României, Klaus Iohannis, cel care își anunțase candidatura la funcția de secretar general al NATO, pentru a și-o retrage apoi după doar trei luni. La summitul NATO va fi și olandezul Mark Rutte, cel care a fost ales oficial ca succescor al lui Stoltenberg, al cărui mandat se încheie pe 1 octombrie.

Ce se discută la summitul aniversar NATO de la Washington

Ștefan Popescu, analist de politică externă: "Un moment aniversar care nu va oferi o perspectivă suplimentară pentru aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova. Atenție, acest moment are loc în plină campanie electorală din SUA. E clar că nu face altceva decât să-i ofere o tribună suplimentară președintelui în exercițiu Biden. Prin urmare, asperitățile și problemele vor fi puse sub preș, pentru a nu-i da muniție lui Trump.

Ca de altfel și alegerea lui Rutte. Preferința pentru Rutte a fost aceea de a alege o personalitate ceva mai depărtată de flancul estic, care să însemne deplasarea intereselor chiar ale organizației Tratatului Nord-Atlantic, prin joncțiunea cu alianțele nord-americane din indo-pacific și pregătirea situației post-conflict din Ucraina.

Vedeți că apar tot mai multe știri despre posibila înțelegere, pace. Chiar Zelenski a spus că nu dorește o continuare la nesfârșit a războiului, un război până la sfârșitul anului și anul viitor, pe întregul mandat al domnului Rutte. Cred că sarcina sa va fi pregătirea post-conflict. Din păcate, summitul de la Wshington va fi mai mult aniversar și mai puțin centrat pe decizii, chiar dacă comunicarea politică a celor de la NATO va fi contrară și vor spune că va fi un summit istoric. Deci trebuie să avem așteptări ceva mai modeste."

Aderarea Ucrainei la NATO, dezbătură la summitul NATO

În viitorul apropiat, NATO trebuie să discute probleme extrem de importante, printre care perspectiva aderării Ucrainei, însă această țară nu va primi acum invitația.

Motivul este simplu. Atât timp cât ucrainenii se află în război cu Rusia, nu este posibilă aderarea, pentru că NATO nu dorește să se implice în mod direct în conflict. În plus, Ucrainei i-ar lua mult timp pentru acest pas. Nu va fi în situațiile unor țări precum Finlanda sau Suedia, care au aderat într-un an.

  • La summitul de la București, care a avut loc în 2008, a fost prima dată când s-a discutat despre invitarea aderării Ucrainei la NATO.

Evident, în contextul războiului, la summit se va discuta și despre livrările de armament, însă din nou intervine problema timpului. Cât de repede pot ajunge ajutoarele militare în Ucraina? Cu această ocazie, țările europene din NATO vor prelua coordonarea livrărilor militare, de care s-au ocupat americanii până acum.

O altă chestiune importantă va fi suma acordată Ucrainei. Inițial, Jens Stoltenberg a propus 100 de miliarde de dolari din parte membrilor NATO, însă în cele din urmă, s-a ajuns la 40 de miliarde. Contribuția celor 32 de state membre NATO ar urma să fie decisă în funcție de PIB-ul fiecărui stat, iar acest aspect ar putea fi stabilit acum, la Washington.

Totodată, experții se așteaptă ca, la summit, să se discute și despre Donald Trump. Subiectul este oarecum inevitabil dacă avem în vedere că el este în continuare favorit să devină din nou președinte al SUA, în locul actualului președinte Joe Biden. În plus, rămân adânc întipărite în memorie vorbele lui Trump referitoare la NATO și la Rusia.

În februarie, Trump a spus: "SUA nu va apăra de agresiunea rusă nicio țară 'delicventă'. I-aș încuraja să facă ce naiba vor". El se referea la țările care nu au atins ținta de cheltuieli pentru apărare stabilită de NATO, adică 2% din PIB.

Țara cu cele mai mari cheltuieli pentru apărare este Polonia, cu estimări de 4,12% din PIB pentru tot anul 2024. Polonezii sunt umați de Estomnia, cu 3,43% și de SUA, cu 3,38%. Pe ultimul loc se află Spania, cu 1,28% din PIB.

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, va boicota summitul. El a spus că nu a fost consultat cu privire la un document care va fi prezentat la summit și care prezintă poziția oficială a Bulgariei față de războiul Rusia - Ucraina, dar și angajamentele NATO de a ajuta Kievul.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE