Ucraina nu pare să intre prea curând în Uniunea Europeană, dacă ținem cont de problemele structurale profunde pe care le are. Fără să mai pomenim de războiul în care se află de mai bine de un an.
Chiar și așa, subiectul generează dezbateri aprinse în rândul analiștilor politici și se discută despre ce s-ar întâmpla, practic, dacă o națiune aflată în conflict ar intra în UE.
"O mare schimbare în raportul de forțe"
Dacă ar adera, Ucraina ar deveni al cincilea membru al Uniunii ca populație (aproximativ 40 de milioane de locuitori) și cel mai mare ca suprafață.
Acest lucru ar ridica implicații geopolitice semnificative și ar putea deschide calea pentru o nouă axă Varșovia-Kiev. Această axă ar putea rivaliza cu cea tradițională Paris-Berlin, potrivit profesorului Michael Keating de la Universitatea Aberdeen din Scoția.
Având în vedere că "vechiul motor franco-german nu mai este ceea ce a fost... am putea vedea cu siguranță o mare schimbare în raportul de forțe în cadrul UE", a declarat acesta pentru Euronews, deși Ucraina însăși nu ar fi "foarte puternică".
Extinderea ar putea tensiona și mai mult unitatea și coeziunea blocului de 27 de state membre.
"Cu cât Uniunea Europeană devine mai mare, cu atât devine mai dificil să ia decizii și să se angajeze în acțiuni colective", a spus Keating.
În cadrul UE există deja lupte majore între statele din vest și sud, din est și din nord, cu privire la natura blocului și la obiectivele sale.
Una dintre cele mai sărace țări din Europa
Chiar și înainte ca războiul să-i facă economia praf, Ucraina era una dintre cele mai sărace țări din Europa.
Avea un PIB pe cap de locuitor de 4.800 de dolari (4.451 de euro) în 2021 - de peste zece ori mai puțin decât economiile europene avansate, cum ar fi Marea Britanie, Franța și Germania.
Potrivit lui Jolyon Howorth, profesor de politică europeană, integrarea unei țări atât de lovite și rănite în cadrul blocului ar costa o "sumă îngrozitoare".
Ar putea invariabil să pună presiune asupra finanțelor UE, posibil să deturneze fonduri de la statele membre mai sărace, cum ar fi Polonia, Grecia, Ungaria, România și Spania, toate beneficiare nete în 2022.
Totuși, acest lucru s-a mai întâmplat înainte. În ciuda "unor nemulțumiri" din partea țărilor care au pierdut, Keating spune că finanțarea UE s-a schimbat de-a lungul timpului, deplasându-se spre est și spre sud odată cu extinderea UE în 2004 și 2007.
"Aceasta face parte din procesul normal de ajustare. Pierd finanțare pentru că se dezvoltă", a declarat el pentru Euronews.
Cum ar beneficia Ucraina
Pe termen lung, Ucraina ar putea obține câștiguri economice, în special prin atragerea de investiții străine, dacă va fi admisă în UE - cel mai bogat bloc comercial de pe planetă.
În plus, necesitatea de a îndeplini criteriile de eligibilitate ale UE ar putea stimula țara să abordeze problemele structurale adânc înrădăcinate, cum ar fi corupția.
Dar Keating a lansat un avertisment. În multe state, apartenența la UE a sporit disparitățile regionale, a sugerat el. De exemplu, cei care locuiesc în zona din jurul capitalei lituaniene Vilnius au un PIB pe cap de locuitor de aproape trei ori mai mare decât în cea mai săracă regiune a țării.
Acest lucru este posibil și în Ucraina, potrivit lui Keating. În condițiile în care investițiile sunt concentrate în jurul Kievului, el a spus că regiunile din est sunt deja "marginalizate din punct de vedere economic", dar este și locul unde "tensiunile politice sunt cele mai mari".
"Acest lucru ar putea fi o problemă. Politicile (n. red. ar trebui să fie) puse în aplicare pentru a se asigura că nu există prea multe diviziuni în țară în ceea ce privește economia și bogăția", a spus el.
Pe termen mai imediat, Holyworth spune că este "aproape inevitabil" să existe fluxuri migratorii din Ucraina. Orice aflux masiv de lucrători ucraineni riscă să creeze o posibilă reacție politică în statele membre existente - indiferent de contribuția lor economică.
Marea Britanie a fost una dintre singurele economii majore care nu a limitat numărul de lucrători est-europeni. Însă imigrația a devenit ulterior o problemă extrem de controversată în cadrul votului pentru Brexit, în ciuda impactului economic pozitiv al imigranților europeni asupra țării.
"Acest lucru s-a întâmplat deja. Polonia era plină de ucraineni, chiar înainte de război. Piețele muncii din țările occidentale au nevoie de acești lucrători", a susținut Keating.
Peste 90% dintre ucraineni vor în UE
Invazia Rusiei a crescut dorința de aderarea la UE în rândul ucrainenilor: 92% dintre ei doresc să adere până în 2030, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev.
Dezbaterile legate de aderarea Ucrainei la UE ridică întrebări.
"Extinderile pun în mod constant sub semnul întrebării motivul pentru care o facem. Care este scopul unui angajament suplimentar? O facem de dragul ei? Poți continua să te extinzi mai mult sau mai puțin la nesfârșit? Dacă se merge pe logica conform căreia Uniunea Europeană poate continua să se extindă, atunci lucrurile scapă rapid de sub control", a declarat Holywoth.
Ucraina a depus o cerere de aderare la UE în februarie 2022 și i s-a acordat statutul de țară candidată în iunie 2022. Consiliul European va decide cu privire la etapele următoare după ce Ucraina va îndeplini condițiile prezentate în avizul Comisiei Europene privind cererea sa de aderare la UE.
