Guvernul ar fi putut avea posibilitatea de a înștiința Comisia Europeană că vrea să transfere bani suplimentari în PNRR din alte fonduri de coeziune clasice, pentru a nu pierde finanțarea pentru spitale. Tana Foarfă, reprezentanta Parlamentului European la nivel tehnic în negocierile PNRR, a explicat, în direct la Euronews România, că autoritățile ar fi putut apela la un articol din Mecanismul de Redresare și Reziliență pentru a păstra finanțarea unor proiecte din domeniul sănătății.
Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul României, în valoare de 29,2 miliarde de euro în septembrie 2021, în timpul guvernării lui Florin Cîțu. Banii erau împărțiți în două părți aproape egale – granturi, adică bani pe care nu trebuia să-i dăm înapoi și împrumuturi cu dobândă. Banii ar fi trebuit să fie folosiți pentru investiții și reforme, mediu, tranziția „verde” și digitalizare. Însă România a pierdut aproape o treime din banii nerambursabili din PNRR pentru construcția de spitale. Proiectele merg înainte, spun guvernanții, dar cu bani împrumutați.
În direct la Euronews România, Tana Foarfă a afirmat că Guvernul avea la dispoziție și ”alte modalități de a găsi surse complementare de finanțare” dacă ar fi vrut să respecte termenele prevăzute în PNRR.
”Banii aceștia care au fost selectați să se piardă pe investițiile din sănătate fac parte din acele două miliarde de euro pe care România le-a pierdut în urma reajustării și recalculării fondurilor care ne revin prin PNRR; pentru că noi am înregistrat o creștere economică în anul 2021. (...) Cifrele arată că am avut o redresare economică și de aceea am pierdut două miliarde.
Mă surprinde este că dacă ne-am fi uitat la cadrul negociat la nivel european, exista un articol din mecanismul de redresare și reziliență care spunea că există posibilitatea ca Guvernele să notifice Comisia Europeană că vor să transfere bani suplimentari în PNRR.
Dacă există fonduri disponibile să se poate facă sinergii între mecanisme precum InvestUE sau alte fonduri de coeziune clasice care pot fi transferate sub umbrela PNRR. Asta înseamnă că păstrezi investițiile și calendarul asumat în PNRR, dar mai aduci o contribuție suplimentară în rezerva financiară a acestui plan”, a explicat reprezentanta Parlamentului European la nivel tehnic în negocierile PNRR.
La rândul său, Marius Vasiliu, fost secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene, a afirmat că o agenție de stat creată cu scopul de a gestiona proiectele din domeniul sănătății, finanțate din PNRR, funcționează ”doar pe hârtie”.
”Din informațiile pe care le avem, această agenție funcționează doar pe hârtie, adică are personal angajat pe chestiunile administrative: economic, resurse umane. Nu există specialiști angajați în sensul în care a fost înființată această instituție.
Din ce știm, ar fi existat demersuri să fie grăbit procesul, să fie accelerată procedura de operaționalizare, de preluare a spitalelor la această agenție pentru care a fost, de fapt, înființată.
Probabil că la momentul în care am propus această agenție în PNRR, am propus-o tocmai în ideea în care știam că ministerele; Ministerul Sănătății nu are capacitatea administrativă de a implementa proiecte de nivelul aceasta.
Prin urmare, ăsta a fost și scopul pentru care a fost înființată. Ce s-a întâmplat după ce a ieșit USR de la guvernare, se vede. Au rămas instituții pe hârtie”, a concluzionat Marius Vasiliu, la Euronews România.
