De câți copaci e nevoie pentru producerea a 100 de foi de hârtie? Dar pentru 360 de milioane? Atâtea foi au fost tipărite pentru buletinele de vot folosite doar la alegerile locale și europarlamentare. Până la sfârșitul anului, vor mai fi organizate încă două runde de alegeri. Votul pe buletinele de hârtie rămâne în continuare „stăpân” deși în țară se discută de ani de zile despre digitalizarea României.
Câți copaci au fost tăiați ca să votăm pe hârtie la alegeri
Maia Bondici, jurnalistă Euronews România: „Peste 90 de milioane de buletine de vot au fost tipărite ca românii să voteze pe hârtie. Studiile arată că pentru o tonă de hârtie avem nevoie de aproximativ 24 de copaci. Asta înseamnă că doar pentru alegerile europarlamentare și locale au fost tăiați peste 43.000 de arbori”.
Buletinele de vot sunt arhivate timp de șase luni, după care merg la reciclare.
Ciprian Gălușcă, expert de mediu Greenpeace: „Dacă ne uităm la reciclare, în mod cert România nu este un lider, nu este nici măcar la mijlocul clasamentului. Așa că acest gând, că bine, bine, folosim hârtie, dar o reciclăm mai târziu, nu ar trebui să ne liniștească absolut deloc. Cu cât folosim mai multă hârtie atunci când nu e eficient, până la urmă, cu atât punem o presiune mai mare pe pădure, cu atât tăiem practic mai repede pădurea, pentru ca ea să se transforme în celuloză, în hârtie”.
De ani buni România vorbește despre digitalizare, dar votul electronic rămâne doar o teorie și anul acesta.
Toni Greblă, președinte AEP: „Privind lucrurile realist, pentru alegerile din luna septembrie și luna decembrie nu se mai poate face nimic, deoarece trebuie modificată legislația în mod corespunzător și apoi trebuie un timp pentru a construi infrastructura necesară realizării unui vot electronic. Sigur că poate să fie mai puține incidente în legătură cu votul. Nu știu de ce nu s-a făcut până acum, nu a existat o preocupare în acest sens”.
Țări precum Germania, Franța sau Italia au introdus de mult ideea de e-voting. Estonia este, însă, de departe cea mai digitalizată țară din Uniunea Europeană. A făcut modificările legislative în 2001 și în 2005 au avut loc primele alegeri online. Încă din 2002, estonienii aveau identități electronice.
Erika Piirmets, reprezentant E-Estonia: „Fie cu cartea de identitate, care este identitatea electronică pe care trebuie să o conectezi la calculator, sau cu un ID mobil, care este o metodă de autentificare bazată pe SMS care rulează pe același sistem de identificare. Oricare dintre acestea pot fi folosite ca să vă conectați și să dovediți cine sunteți pentru fiecare scrutin. Deci, fiecare alegător merge apoi și descarcă aplicația pe computerul său. Foarte simplu de configurat. Apoi lansați procesul de vot, vă autentificați cu o identitate electronică și apoi veți avea deja lista digitală a partidelor”.
În Estonia, totul se poate face online, mai puțin divorțul. Deci, comunitatea este obișnuită de mult timp să se descurce în mediul digital. Dacă în România am văzut în ultima săptămână mii de oameni care așteptau la cozi interminabile pentru a depune voturile, în Estonia numărătoarea este instantanee. Mai mult, suspiciunile de fraudă sunt eliminate.
Erika Piirmets, reprezentant E-Estonia: „Bineînțeles că trebuie să implementăm măsuri pentru a proteja votul electronic, în special împotriva atacurilor cibernetice. Dar în aproape 20 de ani de când Estonia folosește e-votul, nu am avut niciun atac cibernetic care ar perturba sistemul de vot”.
La ultimele alegeri, peste 50% dintre estonieni au votat de pe telefon sau tabletă din propriile case. Chiar și în Ucraina, în plin război, se votează electronic.
