Prăbușirea podului din Neamț este un semnal de alarmă pentru întreaga țară. Sunt multe poduri vechi de peste 30 de ani care au nevoie de consolidare pentru a evita o tragedie. Este avertizarea unui specialist în construcții, care a analizat ceea ce s-a întâmplat la Neamț. George Țăranu, doctor inginer în construcții, ne-a spus care sunt principalele ipoteze și ne-a explicat de ce în structura podului s-au găsit și bucăți de polistiren
George Țăranu, șef lucrări dr. ing., Facultatea de Construcții și Instalații UTI Iași: „Polistirenul are un rol de a separa cablurile metalice, practic, la momentul construirii podului, pentru a menține la o anumită distanță cablurile metalice, care au rolul de element de rezistență, care se numește hobană, un element supus la întindere. Acel polistiren a fost folosit pentru a separa acele cabluri și ulterior a le înveli într-un strat de beton pentru a le proteja de intemperii. E o procedură, probabil, folosită local sau, aparent, în unele situații, dar nu, cu siguranță. În prezent sunt soluții moderne mult mai eficiente și nu se mai folosesc genul ăsta de proceduri. Intemperiile, dacă pătrund la armătura de oțel, la aceste cabluri metalice, și fenomenul nu este vizibil, nu este văzut în exterior, acea infiltrație conduce la coroziunea cablurilor metalice, care înseamnă, de fapt, reducerea secțiunii cablurilor, deci ele nu mai sunt la fel de groase cum au fost proiectate inițial și, pe măsură ce trece timpul, tot avansează acea rugină, deci corodează și poate trece și un om, pot trece și 10 camioane, că se poate produce un colaps fără anunț.”
Acesta susține că „probabil au cedat acele cabluri metalice din hobane și ulterior s-a produs ruperea altor alemente și astfel s-a prăbușit toată structura”.
George Țăranu, șef lucrări dr. ing., Facultatea de Construcții și Instalații UTI Iași: „Totul a fost ca un domino: dacă un fir, o sârmă pur și simplu a cedat acolo, totul ulterior s-a produs complet pentru că așa este sistemul structurat.”
Specialistul a mai adăugat că o altă ipoteză ar consta într-o supraîncărcare la momentul reabilitării.
George Țăranu, șef lucrări dr. ing., Facultatea de Construcții și Instalații UTI Iași: „Trebuie tras un semnal de alarmă puternic la nivelul României și autoritățile să caute să inspecteze structurile care au o durată de exploatare depășită de 30-40-50 de ani și luate măsuri de consolidare, pentru că oricând se poate întâmpla o tragedie și să nu fie cum a fost acum, când nu am avut victime omenești și anume pot fi autobuze, autocare cu mai mulți pasageri și nu ne dorim să avem astfel de tragedii. Putem să preîntâmpinăm. Este un semnal de alarmă care a fost tras de această situație.”
