Adolescenții din România care iau droguri consumă, de obicei, cannabis, etnobotanice amestecate cu medicamente și ecstasy, la petreceri. Sunt datele medicilor de gardă care tratează săptămânal pacienți minori intoxicați cu substanțe ilegale.
Chiar astăzi, DIICOT anunță că a retras de pe piață 10 kilograme dintr-o susbtanță extrem de periculoasă folosită pentru a crea „drogul zombie”.
Captură uriașă de „drog zombie”, adus din Belgia
„Drogul zombie” a fost adus din Belgia de o rețea de traficanți bănuiți că alimentau piața din București. DIICOT a descoperit zece pachete care conțin fenetilamină, adică o substanță care afectează sistemul nervos central.
Substanța este folosită de consumatori, de obicei, în combinație cu medicamente. Din cantitatea confiscată se puteau face câteva mii de doze. „Drogul zombie” duce la peste 100.000 de decese anual în Statele Unite.
Oficial, în România, 1 din 10 adolescenți a consumat cel puțin un drog.
Emanuela Andrei medic primar, secția de psihiatrie pediatrică, Spitalul Obregia: „Diverse combinații de derivati psihoactivi, de multe ori nu sunt la curent cu ce consuma, ei cauta efectul, nu stiu ce consuma si descoperim pe buletinele noastre de analize tot felul de substante cand ei se gandeau doar la una dintre el. În momentul când se prezintă la camera de gardă, simptomatologia poate fi destul de serioasă: copii neliniștiți care pot fi agresivi cu cei din jur, autoagresivi."
Ramona Dabija, directorul Agenției Naționale Antidrog: „Consumul de droguri acopera o problema de ordin emotion sau poate fi victima unei infractiuni bullying. sau copii car enu stiu sa gestioneze relatia cu parintii crezand ca orice refuz si-ar dezamagi parintii".
Pentru a-i ține pe copii departe de stupefiante, Agenția Antidrog a început o nouă campanie. Elevii din școlile din România vor învăța cu ajutorul tehnologiei virtuale ce înseamnă consumul de droguri. Își vor pune ochelari VR care îi vor introduce în diferite scenarii:
Client: „Mă pune să aleg dacă să merg la o petrecere sau o seara de firm. Am ales sa merg la petrecere, dupa mi s-a oferit alcool shoturi, mi s-aa vapez, am ales sa vapez acum sunt la petrecere si am mers in bucatarie si am baut un pahar cu apa."
George Petrescu, neurochirug, Spitalul de Urgență Bagdasar-Arseni: „Realitatea virtuală poate veni ca o soluție adjunvantă pentru a sprijini persoanele care suferă de adicție, în special tinerii, să combată suferința, mai exact anumite aplicații jocuri realizate ca tinerii să vadă care sunt consecințele abuzurilor de droguri - să vadă situațiile în care pot ajunge. Studiile din străintate ne arată că aplicațiile pot monitoriza momentul în care un tânăr poate recidiva, răspunsul acestuia în fața tentației."
Theo Irimia, vicrepeședinte al Consiliului Elevilor din România: „Nu cred că mai e un trend, cred că vorbim deja de un lucru general, nu mai e doar un lucru cool, e o realitate. Și e un lucru pe care îl întâlnim în toate anturajele. Tinerii ar avea nevoie de suport, ar avea nevoie să fie informați și să fie sprijiniți mai ales de părinți ce nu se întâmplă ca părinții nu sunt informați și nu știu cum să ofere sprijin."
Peste 200 de copii și părinți au accesat, în acest an, programul „Safe Space” de consiliere confidențială a celor care iau droguri sau prezintă riscuri de consum.
