Războiul dintre Israel și gruparea Hamas a ajuns în ziua a 19-a, bombardamentele continuă, iar numărul victimelor crește. În același timp, situația umanitară din Fâșia Gaza este una dezastruoasă, din cauza blocadei totale a acelei zone, în care armata Israelului se pregătește să facă o operațiune militară.
Însă israelienii au tot amânat acest moment pentru că Hamas deține în jur de 200 de prizonieri pe care îi folosește ca pe un scut uman.
În tot acest context, un palestinian stabilit în România a descris situația prin ochii săi. Izat Abu Alrub a făcut facultatea în România și a rămas aici, însă are o mulțime de prieteni, foști colegi și alte cunoștințe în teritoriul palestinian. Acesta susține că cei care fac victime sunt, de fapt, israelienii, iar în sprijinul afirmației sale, el citează Guvernul palestinian.
Cetățean palestinian stabilit în România: "Ne apropiem de bomba nucleară din Hiroshima"
Izat Abu Alrub, cetățean palestinian stabilit în România: "Lipsa combustibilului, care este acum cea mai mare problemă a Fâșiei Gaza, prezintă un grad imens de pericol. Înainte să vin la emisiune, am citit despre numărul de victime. Din păcate, numărul de morți, de cei uciși de Israel a ajuns la 6.600. Sursa acestor cifre este Ministerul Sănătății Palestiniene, e singura instituție de la care pot eu să iau informații credibile.
Numărul de răniți în stare gravă se apropie de 17.500. În condițiile în care a cedat sistemul de sănătate din Gaza, noi ne mai așteptăm pe zi ce trece să mai moară mii de oameni care sunt deja răniți. E o nebunie totală.
Dacă urmează să mă întrebați cum văd o rezolvare, eu o să repet: stop război, stop focuri! Haideți să rezolvăm problema asta pe cale diplomatică, altă soluție nu există. Au fost aruncate asupra Fâșiei Gaza circa 12.000 de tone de explozibil. Noi ne apropiem de bomba nucleară din Hiroshima. Cifra e din partea Ministerului Sănătății palestinian și din partea prim-ministrului palestinian, doctorul Mohammad Shtayyeh".
"Israelul nu dă voie Egiptului să deschidă frontierele"
Izat Abu Alrub susține că problema umanitară e cauzată de Israel, nu de Hamas. Acesta a explicat de ce nu pot cetățenii din Gaza să plece pe la frontiera cu Egipt.
Izat Abu Alrub: "Țin legătura. Rude nu am acolo, pentru că familia mea și rudele, din fericire, sunt în Cisiordania în momentul de față. În Fâșia Gaza eu am foarte mulți prieteni care au fost studenți palestinieni în România, au terminat ca medici, ingineri, economiști și dorința lor a fost să se întoarcă la ei în patrie, la ei acasă. Din păcate, patru dintre ei sunt sub pământ. Au fost bombardați, fiind civili.
O altă catastrofă care mie mi se pare sub orice critică și fără niciun strop de umanitate este faptul că mor și jurnaliști. Un jurnalist palestinian care lucrează la Al Jazeera a încercat să ne transmită realitatea pe canalul Al Jazeera, prin a afirma tot felul de bombardamente, atacuri ale Israelului asupra Fâșiei Gaza. A plâns de multe ori văzând victime copii care au fost sfâșiați, nu mai cunoșteai corpurile copiilor. În seara asta își plânge familia. Familia lui a fost omorâtă de un bombardament israelian asupra casei lor.
Ultima dată am reușit să vorbesc cu ei (n.r.: cu prietenii lui) acum două zile. Cuvintele lor au fost: dacă aveți posibilitatea să ne duceți vocea mai departe, să înceteze Israelul cu crimele de război asupra civililor, vă rugăm să o faceți. Pe lângă ofuri și suferințe pe care nu aș vrea să le povestesc.
Au fost studenți palestinieni care și-au terminat studiile și s-au întors înapoi. Eu cunosc (n.r.: cetățeni români care ar vrea să plece din Gaza), dar indirect, pentru că eu am plecat din Cisiordania, din Palestina în 2013. Am ținut legătura."
- În Gaza sunt între 200 și 250 de cetățeni români, care încă nu au reușit să plece de acolo.
Hamasul este recunoscută în statele occidentale drept grupate teroristă, însă palestinianul stabilit în România precizează că Hamasul nu ar reprezenta Palestina. În plus, acțiunile Israelului în Gaza sunt descrise de Izat Abu Alrub drept unele teroriste.
Izat Abu Alrub: "Din fericire, mulți care erau cetățeni români au reușit să plece înainte de acest război. Situația lor (n.r.: a românilor din Gaza), este oribilă. Oamenii consideră că nu-i bagă nimeni în seamă. Ei se roagă zilnic la autoritățile române, scoteți-ne de aici, vrem să trăim împreună cu familia noastră în pace.
Nu se poate. De ce? Israelul nu dă voie Egiptului să deschidă frontierele. Egiptul deschide fără nicio problemă, dar au fost amenințați de Israel: orice container sau orice om care va ieși din această frontieră va fi bombardat instant. Uitați-vă în presă, israelienii au declarat asta fără nicio frică. De ce? Pentru ca Israel să continue acest genocid. Propaganda lor a fost vândută foarte ieftin."
"Israel vrea să elimine orice urmă de arab sau palestinian"
Izat Abu Alrub: "Ei sunt coloniști care și-au ridicat statul peste sângele și cadavrele palestiniene. Sânge de copii, sânge de femei, sânge de bătrâni. Eu nu am văzut, din toate bombardamentele lor, ca măcar un singur luptător Hamas să moară. Unde e? Până nu vedem o filmare, o poză, toate sunt bănuieli.
Israel bombardează Fâșia Gaza cu un singur scop: vrea să elimine absolut orice urmă de arab sau de palestinian din Fâșia Gaza. Sunt mai multe chestii la mijloc. Dacă vă așteptați să vă zic că totul a început de la atacul Hamasului asupra israelienilor, nu.
Și dacă îmi spuneți că hai să condamnăm Hamas, eu o să vă zic altă chestie: haideți să condamnăm, în același timp, Israelul, care timp de 75 de ani, ne țin pe noi ca pe niște...nu pot să zic prizonieri, dar Israelul se plânge că are 200 de răpiți. Dar sunt justificați 7.000 de prizonieri politici palestinieni ținuți de către Israel?
Nu sunt teroriști. Niciun membru al statului Palestina nu este terorist. Hamas nu reprezintă poporul palestinian. Singurul reprezentant al statului Palestina este ceea ce se numește Organizația de Eliberare a Palestinei, condusă de Mahmoud Abbas. Hamas nu este vocea Palestinei.
Într-adevăr, Hamas este, dacă o luăm politic, un partid, face parte din poporul palestinian. Europa recunoaște Hamas ca fiind niște teroriști. Eu, ca palestinian, nu o să pot să recunosc așa ceva. Eu nu sunt purtătorul de cuvânt al Hamasului, al statului palestinian.
Dacă trebuie noi să condamnăm pe cineva că sunt teroriști, să zicem că Hamas sunt teroriști, dar în același timp, terorismul, pentru dvs, ce înseamnă, conform ONU? Eu o să vă zic în felul următor: bombardarea și uciderea a 6.600 de civili palestinieni, care sunt morți acum, nu e terorism?
Reținerea drepturilor la viață, fără apă, fără curent, asta nu e o chestie care se întâmplă de acum, ci de zeci de ani. Nu le dăm voie să plece din Gaza, nici pe frontierele cu Israelul, cum zic ei, nici pe frontierele cu Egiptul, amenințăm că îi bombardăm, cu atâta ură, ăsta nu este terorism? Eu m-am săturat de dualitatea standardelor. Adică sângele copiilor și civililor israelieni este scump, iar sângele palestinienilor este ieftin? Nu cred."
- Conflictul din Fâșia Gaza are rădăcini mai vechi
Izat Abu Alrub: "Trebuie să fie condamnate ambele. Sunt multe interese. Știți data independenței statului Israel? Este un stat care și-a declarat independența pe 15 mai 1948. Din 1948 până acum, noi, ca palestinieni, nu am avut dreptul la o țară, la independență. Noi nu am avut dreptul la drapel, la o capitală, dreptul să fim oficial reprezentați în ONU.
Israelul s-a opus soluției celor două state. Dovezile astea le puteți găsi publicate și de ONU. În 1993 s-a făcut înțelegerea de la Oslo, două state: țara israeliană și țara palestiniană, care este independentă, fără ocupație, fără coloniști. Noi cum găsim acum țara palestiniană, numită țară? Eu acum nu știu care sunt frontierele mele, ca palestinian. Dar nici Israelul nu-și știe frontierele. Pentru că de-a lungul timpului au mai cucerit alt pământ. Au cucerit și din Liban și din Siria, și din deșertul Sinai, până în 1973, care a fost recuperat de Egipt."
"Au tras spre mine două gloanțe de cauciuc"
Izat Abu Alrub: "Eu am trăit în Ramallah, care este la 10 km de Ierusalim. Am o poveste destul de bună care mi s-a întâmplat. În anul 2013, prin aprilie, eu am fost cu școala mea, care era o școală creștină, se numea Liceul Sfântu Gheorghe, aparținând patriarhului ortodox din Ierusalim, și am fost cu colegii mei elevi într-o excursie în Bethleem, să mai vizităm o dată biserica nașterii.
Eu stăteam la 6 km de Ramallah. Când a venit autocarul, era un punct unde era conflict, adică palestinienii aruncau cu pietre, iar israelienii răspundeau cu gloanțe și bombe. Și l-am rugat pe director să mă lase să cobor acolo. Aia este zona care desparte Ierusalimul de Cisiordania, printr-un zid care este mai nasol decât zidul din Berlin.
M-a lăsat domnul director și am zis că nu trec prin strada principală, unde este conflictul și hai să o iau printre case. Și m-am dus, cu uniformă școlară și rucsac. Aveam 18 ani, aveam buletinul la mine, că acolo nu ai cum să circuli fără. Dacă te oprește armata israeliană și nu ai acte, ești instant prizonier.
Și când am intrat printre case, mă uit că o mulțime de băieți alergau în sens opus. Și când am ajuns la intersecție, mă uit în dreapta, erau soldați israelieni și când m-au văzut, au ridicat armele, să stau pe loc. Eu m-am decis să fug. Când m-am învârtit să fug, au tras spre mine două gloanțe de cauciuc, unul mi-a venit în mână și unul în spate. Dacă aș fi stat, mă arestau. Ăsta e un act terorist sau nu?"