Klaus Iohannis și-a anunțat, marți, intenția de a prelua șefia NATO. Candidatura sa a fost analizată, la Euronews România, și din perspectiva aliaților pe care ar miza în acest moment președintele României. Mark Rutte, premierul olandez, este principalul adversar al lui Iohannis în lupta pentru conducerea NATO. Rutte deține, totodată, și sprijinul majoritar pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, fiind susţinut în momentul de față de cele mai importante ţări ale alianţei.
„Iohannis mizează pe marea majoritate a liderilor din Europa Centrală și de Est”
„Președintele un contracandidat important, care ar putea să reseteze susținerile pe care Rutte le are”
Klaus Iohannis poate fi un contracandidat important al lui Mark Rutte la șefia NATO, susține politologul Andrei Țăranu.
Andrei Țăranu, politolog: „În primul rând, Iohannis mizează pe marea majoritate a liderilor din Europa Centrală și de Est - din Polonia, Ungaria, Slovacia, din Bulgaria, cel mai probabil, și s-ar putea chiar și din Grecia. (...) Apare, iată, un clivaj între Europa Centrală și de Est și cea de Vest. Sigur că Mark Rutte era considerat favorit atât timp cât nu avea un contracandidat. Acum, odată cu anunțul domnului Iohannis, iată că apare un contracandidat, un contracandidat important din punctul meu de vedere. Un contracandidat care s-ar putea să reseteze o parte din susținerile pe care domnul Rutte le avea. Ne referim în special la zona legată de Germania, cel mai probabil.
Lucrurile vor evolua foarte ciudat odată cu plecarea domnului Stoltenberg și cu reconstruirea într-o altă manieră a Organizației Tratatului Nord-Atlantic. Ciudată, pentru că e prima oară când NATO se află în această postură ambiguă legată de un război - Ucraina cere intrarea în NATO, războiul este cu Rusia și NATO oferă arme fără a participa, efectiv, la această luptă, dar participă prin muniție, prin armament, prin toate felurile de dotări și pregătirea pe care a oferit-o armatei ucrainene”.
„Politica NATO se va schimba. Doar va avea o conducere politică, dar va fi mult mai militarizată”
„În aceste condiții, eu cred că politica NATO se va schimba. În 1991, odată cu dispariția Uniunii Sovietice, s-a spus că NATO va deveni o organizație politică. Acum, însă, probabil că va reîncepe să se transforme într-o organizație militară, care doar va avea o conducere politică, dar va fi mult mai militarizată, la asta mă refeream când foloseam cuvântul ciudat”, a mai precizat politologul Andrei Țăranu la Euronews România.
Dar e prematur, în momentul de față, ca cineva să discute despre candidatul care ar avea cele mai mari șanse la șefia NATO.
Andrei Țăranu, politolog: „De obicei, calculele și discuțiile se fac într-o perioadă mai îndelungată și, cum spuneam, probabil că acum, factorul militar - să fiu mai clar: ofițerii superiori de la vârful NATO vor avea un cuvânt mai greu de spus decât până în acest moment, când discutau, de fapt, doar politicienii între ei”.
„Iohannis nu ar fi anunțat candidatura dacă nu ar fi avut loc discuții și garanții pentru sprijin”
Monica Mihai, jurnalistă Euronews România: „Cu siguranță, Iohannis nu ar fi făcut această declarație dacă nu ar fi avut loc discuții și garanții pentru sprijin și e interesant momentul ales pentru că, după ce a apărut informația că Mark Rutte este preferat pentru această funcție și când zic preferat, vorbesc despre sprijinul lui Joe Biden, al lui Emmanuel Macron, Olaf Scholz, cu siguranță, dar și din partea Marii Britanii, la o zi a apărut informația, dinspre Casa Albă venea – Bloomberg era publicația care a vorbit despre România, care și-a anunțat în mod oficial aliații, că îl sprijină pe președintele Iohannis și că îl propune pe președinte pentru a intra în competiția pentru funcția de secretar general al NATO. Deci, timing-ul nu a fost întâmplător. Ulterior, informația nu a fost confirmată de București, dar a apărut o alta interesantă, faptul că Victor Orban nu îl sprijină pe Mark Rutte, ceea ce schimba cumva calculele.
Categoric a fost o mișcare tactică dacă este s-o luăm și pe timpii în care a fost făcut anunțul, pentru că l-am avut pe Mark Rutte candidat, a apărut informația cu președintele Iohannis posibil candidat, după care a venit nesprijinul lui Victor Orban și noi știm că la nivel de alianță este nevoie de unanimitate. În momentul în care tu ai un lider care spune că nu îl va vota, deja se schimbă puțin calculele. Probabil că au fost discuții de culise, negocieri dure, probabil, și probabil președintele a primit un semnal de undeva.
La nivelul NATO, sunt câteva funcții importante. Pe de o parte, ai secretarul general, care prin tradiție și istorie, acest post a fost ocupat de un european. Șeful militar propriu zis, funcție ocupată de obicei de un american și am avut adjunctul secretarului general, post care este ocupat în momentul de față de un român, de Mircea Geoană. Cu siguranță, având în vedere că o pondere mare în NATO o ocupă statele membre ale UE, cu siguranță că aceste negocieri au avut legătură și cu negocierile pentru funcțiile importante de la nivelul UE (...)”, a mai spus jurnalista Euronews România, Monica Mihai.
