În timp ce de la Kremlin Vladimir Putin amenință țările aliate Ucrainei, statele care trimit armament și muniție Kievului rămân împărțite în ceea ce privește modul lor de folosire. Ar trebui utilizate doar pentru apărarea teritoriului național sau ar putea să zboare și peste graniță, în Rusia, pentru a lovi obiective militare? Luările de poziție par a arăta, câte puțin, ștergerea unor așa numite linii roșii în această privință.
Cei mai permisivi par a fi unii lideri europeni, în timp ce Washingtonul își arată reticența. Analizăm situația cu jurnalistul Euronews, Cătălin Lența.
Sciziune în rândul statelor NATO pentru a permite Ucrainei să folosească arme occidentale pe teritoriul Rusiei
Cătălin Lența, jurnalist Euronews România: ”Statele Unite sunt cel mai mare furnizor de armament, inclusiv rachete, tancuri Abrams și multă muniție. SUA interzic în continuare Ucrainei să folosească armamentul furnizat peste graniță, adică să lovească obiective militare legitime în Rusia.
Asistăm în Europa la o sciziune față de poziția americană, ceea ce înseamnă oarecare sciziune în cadrul NATO în privința armamentului pentru Ucraina, dar nici aici lucrurile nu sunt foarte clare.”
Germania ezită să trimită rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina
Cătălin Lența, jurnalist Euronews România: ”Cel mai permisiv se arată a fi președintele Franței, Emmanuel Macron. La o întâlnire oficială cu cancelarul german Olaf Scholz, el a spus că Ucrainei trebuie să i se permită acest lucru, pentru că a avea arme, dar a nu le putea folosi împotriva locurilor de unde sunt lansate atacurile rusești înseamnă efectiv să legi Ucraina de mâini.
Olaf Scholz a fost mai reticent în această privință. De altfel, cancelarul german este exponentul unei țări care refuză să furnizeze rachete Taurus. Sunt rachete care ar putea zbura 500 de kilometri, probabil departe peste granița ucraineană, și ar putea lovi adânc în teritoriul Rusiei. Mai permisivă se arată în general și Marea Britanie.
Țările care au furnizat deja rachete sunt Marea Britanie, Franța și câteva alte țări europene. Germania refuză să trimită rachetele cu rază lungă de acțiune. Ce a primit până acum Ucraina, cu o mică excepție, noile rachete ATACMS care pot bate 300 de kilometri, au însemnat rachete care zboară 40-60-120 de kilometri, ceea ce înseamna o linie clară de apărare.
Dar dincolo de granița veche, granița normală dintre Ucraina și Rusia, există aglomerările de trupe, tehnică și muniție din partea Rusiei. Acestea trebuie distruse pentru că ele sunt cele care permit reluarea atacurilor și întărirea unei ofensive rusești destul de activă în ultima vreme”.
Suedia transferă Ucrainei unul dintre cele mai performante radare din lume
Cătălin Lența, jurnalist Euronews România: ”Ucraina își duce acest război de apărare împotriva unei invazii nedrepte în bună parte cu mijloacele Occidentului.
Armata ucraineană sigur s-a pregătit după anexarea Crimeei. Nu ar fi putut să facă față unei industrii militare de amploarea celei pe care o are Rusia și a numărului de oameni pe care Rusia îi sacrifică fără niciun fel de remușcare pe frontul din estul Ucrainei.
Volodimir Zelenski așteaptă mai mult sprijin, nu declarativ. Nu de declarației, spune el, are acum nevoie Ucraina. Are nevoie de rachete, avioane F-16 și va primi chiar mai mult.
De exemplu, Suedia a anunțat că transferă Ucrainei un imens pachet de ajutor militar, unul din cele mai bune radare aeriene din lume. Acesta va permite coordonarea din aer, inclusiv a avioanelor de luptă F-16.
Suedia trimite de asemenea mai multe avioane F-16, muniție. Un prim pachet de muniție de 155 milimetri din acel pachet mai mare anunțat de Cehia, cu fonduri europene, dar cumpărat din afara Uniunii Europene. Începe deja să ajungă pe frontul ucrainean.
Toată lumea occidentală face declarații de susținere a Ucrainei, iar Zelenski va fi de D-Day, ziua Victoriei, va fi în Franța. Pe 6 iunie, el va fi în Normandia, a anunțat probabil Emmanuel Macron. Va arăta din nou nevoia Ucrainei de armament. Franța va supralicita cu o nouă ofertă de solidaritate”.
”Există numeroși politicieni care pe banii Moscovei încearcă să schimbe parcursul prooccidental al Chișinăului”
Cătălin Lența, jurnalist Euronews România: ”Dincolo de conflictul din Ucraina, sunt țările din apropiere, unele aliate cu Moscova, altele care încearcă să scape de influența Rusiei. De exemplu, secretarul de stat american este astăzi la Chișinău. La ce să ne așteptăm?
Republica Moldova a devenit importantă pentru toată lumea, pentru că e o țară mică, o țară în continuă schimbare și supusă influenței Rusiei din toate părțile, inclusiv din exterior, dar și din interior, pentru că există numeroși politicieni care pe banii Moscovei încearcă să schimbe parcursul prooccidental al Chișinăului.
Antony Blinken nu e prima dată în Republica Moldova. Vor fi declarații în această după-amiază alături de președinta Maia Sandu. Posibil să asistăm la anunțul unui nou pachet de sprijin financiar, pentru că nu e suficient să faci declarații dacă nu dai și bani.
Iar Republica Moldova are nevoie de fonduri importante pentru a-și crea o armată, suplă, performantă și care să poată rezista în condiții de agresiune în fața unui dușman mai puternic.
Dincolo de Republica Moldova, există țări care iubesc Rusia, cum este Belarusul. Iar preșdintele Alexander Lukașenko, ultimul dictator care mai e în viață în Europa, tocmai a anunțat că țara sa se retrage dintr-un acord european care prevedea limitarea numărului de tancuri, de obuze, avioane în plan european. Să nu uităm de declarațiile belicoase ale lui Putin care spune că știe el personal, deși nu are nicio dovadă, că francezii deja luptă în Ucraina”.
