Politico: Klaus Iohannis, presat să se retragă din cursa pentru șefia NATO. Reacția Administrației Prezidențiale

Există presiuni tot mai mari la nivel internațional pentru ca președintele Klaus Iohannis să se retragă din cursa pentru șefia NATO, notează publicația Politico. Este pentru prima dată când funcțiile de top la nivel european sunt negociate în același timp cu conducerea Alianței și există temeri că cele două poziții vor fi într-un fel condiționate.

Surse citate de publicația Politico susțin că există presiuni la nivel internațional tocmai ca președintele Klaus Iohannis să iasă din cursa pentru postul de secretar general al NATO.

În 2024, există o premieră - mandatul actualului secretar general al NATO expiră în luna octombrie, iar tot în această perioadă se negociază toate funcțiile importante la nivelul Uniunii Europene, după alegerile din 9 iunie.

În schimb, Administrația Prezidențială a transmis că nu au fost exercitate presiuni ca președintele Klaus Iohannis să se retragă din cursa pentru șefia NATO.

”Nu există astfel de presiuni în ceea ce privește retragerea candidaturii. Acesta este răspunsul oficial al Administrației Prezidențiale”, este răspunsul transmis de Administrația Prezidenațială, la solicitarea publicației Politico.

Cine îl sprijină pe Iohannis pentru NATO?

Din momentul în care președintele Klaus Iohannis și-a manifestat public intenția de a ocupa funcția de secretar general, nu a reușit să strângă sprijinul mai multor state membre ale Alianței, în afară de cel al Ungariei. În prezent, la nivel internațional 29 de state îl sprijină în prezent pe Mark Rutte, premierul Țărilor de Jos.

Cu excepția Ungariei, niciun alt stat nu a respins candidatura lui Mark Rutte.

Tocmai de aceea spune Politico, ar exista presiuni asupra liderului de la Cotroceni să se retragă din această cursă, pentru a nu bloca procesul de numire a succesorului lui Stoltenberg. O decizia care ar trebui luată la summitul NATO de la Washington din acest an. Surse oficiale susțin că președintele Iohannis se va retrage oficial din cursă în iunie, pentru a putea negocia mai bine, altă funcție în UE. Pentru că deși oficial negocierile pentru conducerea UE și NATO ar trebui să fie separate, neoficial, acestea vin la pachet. Și atunci ne întrebăm care a fost scopul acestei candidaturi, care nu a reușit să strângă prea mult sprijin.

Analistul de politică externă Ștefan Popescu are o explicație:

„Cred că scopul a fost lansarea pe piața marilor candidaturi a numelui Klaus Iohannis, având din punctul său de vedere și a României ca o coincidență fericită între schimbarea de la șefia NATO și schimbările la nivelul Uniunii Europene

Din acest motiv, există această temere că președintele Klaus Iohannis, rămânând în această competiție, ar încerca să negocieze alte funcții de conducere la nivelul Uniunii Europene.

Când și-a anunțat Iohannis candidatura pentru NATO

Președintele Iohannis și-a anunțat intenția de a candida în martie. Într-o conferință de presă, anunțată în ultimul moment, liderul de la Cotroceni a declarat:

„Am decis să intru în competiția pentru funcția de secretar general al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea”.

Anunțul a venit la scurt timp după ce deja în presa internațională apăruseră speculații că președintele Iohannis va candida pentru cea mai importantă funcție în Alianța Nord Atlantică.

În momentul de față pentru funcția ocupată de Jens Stoltenberg, există doi candidați. Președintele României, Klaus Iohannis, și premierul olandez Mark Rutte.

Ce post ar putea ocupa Klaus Iohannis la nivelul UE

Președintele Klaus Iohannis ar putea ocupa o funcție la nivel înalt în Uniunea Europeană, poate cea de președinte al Consiliului European, au precizat surse politice.

De asemenea, au existat informații potrivit cărora Iohannis ar fi în cărți și pe o listă și pentru președinția Comisiei Europene.

Există un summit NATO care va avea loc în luna iulie la Washington. În acest summit ar urma să fie decisă viitoarea conducere a Alianței Nord-Atlantice și totodată, după alegerile din 9 iunie, în momentul în care la nivel european vor fi configurate marile familii politice și numărul de locuri pe care-l vor ocupa în Parlamentul European, ar trebui să fie negociate toate aceste funcții-cheie.

În prezent, cea care este cotată cu cele mai multe șanse pentru președinția Comisiei Europene este Ursula von der Leyen. Este o necunoscută cine ar putea să ocupe funcția de președinte al Consiliului European sau ce alte funcții ar mai putea să dorească România.