Conferința de Securitate de la Munchen, care are loc în aceste zile, poate fi startul unor negocieri privind soarta Ucrainei. Însă totul gravitează în jurul lui Donald Trump, care a promis, încă înainte de a deveni președinte al SUA, că va pune capăt războiului.
Numai că datele problemei nu sunt atât de simple, iar experții avertizau, de mult timp, că există riscul unei noi arhitecturi a puterilor mondiale în cazul în care Trump ajunge la putere. Iar acum, primele semne merg exact în această direcție, mai ales după ce șeful Pentagonului a subliniat că Ucraina nu-și poate recupera toate teritoriile pe care Rusia le-a cucerit, pentru că „este nerealist”.
Aliații Ucrainei vs aliații Rusiei
Timp de aproape trei ani, de când Rusia a declanșat războiul în Ucraina, Vladimir Putin a reușit să-și creeze aliați puternici. Cu unii se afla în relații bune de mult timp. Însă și acest aspect a fost prevăzut de către specialiști, care cred că un război de un asemenea calibru se pune la punct în mulți ani.
Primul semn a fost în 2014, când Putin a anexat Crimeea. Astfel, liderul de la Kremlin urmărea încă de pe atunci crearea unei noi ordini mondiale, care pare acum mai aproape de realizat. Iar asta pentru că arhitectura actuală a puterilor globale este destul de schimbătoare, mai ales în nou context.
Cătălin Lența, jurnalist Euronews: „Ce vedeți aici este o hartă a țărilor mai puțin prietenoase cu democrația. În centru este Rusia, condusă de Vladimir Putin. Această Rusie a invadat țara de lângă ea, Ucraina. Nici nu mai contează cât e de mică față de Rusia puternică. Pe cine se bazează Vladimir Putin atunci când iese în fața discuțiilor internaționale? Are o Chină cu o poziție destul de interesantă în această perioadă.
China s-a ferit să condamne războiul de agresiune al Rusiei. E adevărat, a cerut pacea, iar liderul de la Beijing a prezentat chiar un plan de pace pe care nimeni nu l-a băgat în seamă. China s-a oferit, de asemeni, să găzduiască și o întâlnire între Donald Trump și Vladimir Putin. Avem Coreea de Nord, care a trimis, la comanda lui Kim Jong-un, soldați care să lupte în regiunea de graniță Kursk, acolo unde Ucraina a început o incursiune în august 2024. Avem și Iranul, pentru că e pe aceeași axă a mai 'puțin prietenilor' democrației.
Să vedem pe cine se baza până acum Ucraina în acest război. Pe SUA, o țară extrem de mare și puternică. Să remarcăm această culoare mai portocalie. De ce e portocalie? Pentru că nu e o țară inamică Ucrainei, dar nici nu pare o țară foarte prietenă în ultima vreme. Până acum, SUA au sprijinit cu miliarde de dolari, direct sau sub formă de armament și muniții, războiul Kievului împotriva Rusiei.
Numai că lucrurile se schimbă. Spunea Donald Trump că discuțiile care se vor purta vor avea loc inclusiv la conferința de securitate de la Munchen, acolo unde vin și rușii, după cum prezica Trump. Maria Zaharova purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, tocmai a spus, cu puțin timp în urmă, că Rusia nu e invitată la conferința de la Munchen.
Pe lângă UE, mai există alte țări, aliați europeni ai Ucrainei, de exemplu Marea Britanie, care nu mai face parte din Uniunea Europeană, dar e un sprijin extrem de puternic. Acestea sunt țările pe care va trebui să se bazeze Ucraina nu peste mult timp, dacă SUA se retrag din acordarea de sprijin.
Și mai există un lucru important. Putem înțelege de ce Trump se mută cu interesul dinspre Europa spre alte zone - am văzut că el declară China ca dușman economic - avem Israelul și Arabia Saudită, doi aliați extrem de importanți ai SUA în Orientul Mijlociu, o zonă volatilă din punct de vedere stabilității, dar o zonă extre, de importantă în ceea ce privește problemele geostrategice.
Așteptăm să vedem ce se întâmplă la conferința de securitate de la Munchen. Zelenski este acolo și va discuta cu vicepreședintele american, JD Vance, cel care spunea că Ucraina nu-și va recupera pământurile luate de Rusia și nici nu va intra în NATO vreodată."
Donald Trump arbitrează războiul Rusia - Ucraina
În aceste condiții, oprirea războilui din Ucraina nu înseamnă neapărat și pacea. Problema este complicată, iar specialiștii explică de ce s-a ajuns aici și ce se urmărește, mai ales că Putin își dorește ca președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, să nu fie implicat în negocieri și nici statele UE, dacă se poate, pentru a-și arăta el supremația.
Acest aspect a fost deja clarificat de americani, care au spus că este normal ca și europenii să ia parte la negocieri. Practic, totul se poate reduce la o luptă între Putin și Trump, aducă între marii lideri ai lumii, în care fiecare dorește să arate cât este de puternic. De partea sa, Trump ar avea argumentul prin care spune că a pus capăt războiului din Gaza, astfel că el dorește și războiul din Ucraina, așa cum a promis.
Hari Bucur Marcu, expert în securitate: „Vorbim despre trei lucruri diferite. Unul este promisiunea electorală făcută de Trump în timpul campaniei, că va negocia cu Putin și Zelenski încetarea războiului, chiar înainte să-și preia mandatul. Deci nu vorbim despre pace. Trump îi zice și pace acestei încetări a războiului, pentru că el a fost foarte sensibilizat de milionul de oameni care au murit degeaba în cei trei ani de război.
Asta este o discuție pe care el a translatat-o, în primele săptămâni de mandat, în directive pe care le-a dat apropiaților săi, vicepreședintelui, secretarului de stat și secretarului Apărării, precum și directorului CIA, ca să se ocupe de găsirea unor soluții pentru încetarea războiului. Deci nu vorbim despre altceva. Aceștia s-au adresat și europenilor, au petrecut toată săptămâna în Europa, ca să discute aceste aspecte.
În asemenea condiții, a avut loc o premieră, după trei ani de război, când un președinte american a stat de vorbă direct cu Putin, ceea ce a creat o mulțime de suspiciuni. Toată lumea era obișnuită ca America să nu discute ca Rusia agresoare, pe care, dacă o condamni, nu mai ai ce discuta cu ea. Ei bine, Trump insistă că el poate să-l convingă pe Putin să înceteze războiul fără să fie nevoie de amenințări. Acesta este un aspect.
Important de înțeles este că secretarul general NATO vorbea despre 'lasting peace', care înseamnă o pace durabilă. Ei bine, pacea durabilă nici măcar nu se poate discuta, darămite să fie realizată, până când nu se oprește războiul. Iar oprirea războiului poate să aibă loc în condițiile în care Rusia se consideră învinsă și părăsește absolut toate teritoriile pe care se află în momentul de față trupe rusești, se retrage, sau în varianta în care se face numai o oprire a focului și o separare a forțelor pe teritoriul Ucrainei, în momentul de față, astfel încât, după ce se oprește războiul, să se discute soarta acelor teritorii.
În momentul de față, nu este clar care dintre aceste două variante va fi cea negociată pentru oprirea războiului, nu pentru pace. Aici suntem. Mai ales americanii sunt cu ochii pe Moscova, ce reacție are Moscova. Noi am văzut reacțiile inițiale, de două zile încoace. Rușii jubilează pentru faptul că această unitate europeană este șubrezită prin atitudinea pe care o are președintele american, în care el e convins că poate să facă aranjamente directe și cu Putin și cu Zelenski, fără să fie nevoie de europeni sau de altcineva, pentru că asta era întrebarea. În faza asta, da (n.r.: Uniunea Europeană e lăsată pe dinafară).
Vorbim despre o promisiune electorală a lui Trump, el a promis că va opri acest război. Una este o promisiune electorală și alta este realitatea. O pace durabilă în Ucraina, până când nu se rezolvă problema criminalilor care au dus la morți cu milionul, nu va putea fi realizată. Or Trump nu poate să aducă în discuție ce vor păți criminalii de război din Consiliul de Securitate al Rusiei în acest moment. De aceea, nici nu vrea să discute acum probleme de teritorii, nu vrea să discute apartenența Ucrainei la NATO, lucruri care, în momentul în care sunt puse pe masa discuției, împiedică găsirea unei soluții pentru oprirea războiului.
Rusia nu va accepta niciodată să oprească războiul atâta vreme cât consecința opririi războiului ar fi ca Ucraina să intre în NATO în condițiile actuale.
Condițiile din Al Doilea Război Mondial erau condiții într-o Europă cu totul și cu totul altfel decât este acum. Era o Europă care avea colonii, o Europă care se industrializa, multe din statele care au participat la război erau state industriale. România, nu. Războiul avea consecințe în forța de muncă, în piețele de desfacere, etc.
De aceea, la finalul Războiului, America a ieșit atât de bine, pentru că nu a fost atât de afectată economic. Ba din contră, efortul american de război a dus la un boom economic cum nu se mai văzuse.
Asta a însemnat și conferința de la Munchen din 1938 și Dictatul de la Viena din 1940, prin care au luat cu forța teritorii ale unei țări și s-au dat altor țări. Deci lucrurile acelea puteau să aibă loc în condițiile acelea. Cam asta ar fi singura similitudine corectă. Era la sfârșitul epocii ordinii mondiale impuse de Liga Națiunilor.
În momentul acela, Liga Națiunilor și-a dovedit totala ineficiență, ordinea pe care o crease după Primul Război Mondial se prăbușise complet și în locul ei a venit războiul și abia în 1945 s-a instaurat noua ordine mondială, care acum este legată de Putin și nu numai de el. China, Iran și Coreea de Nord sunt favorabile unei noi ordini mondiale în care să se revină la ce era înainte de Primul Război Mondial, când era vorba de sfere de influență."
