Conservatorii germani din Uniunea Creştin Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin Socială (CSU) au obţinut o victorie în alegerile legislative anticipate, organizate duminică. Potrivit rezultatelor exit-poll, au 29% din voturile exprimate.
Rezultatele finale după finalizarea numărătorii
- Conservatorii - Uniunea Creştin Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin Socială (CSU): 28,6%
- Extrema dreaptă (AfD): 20,8%
- Social-democrații (SPD): 16,4%
- Verzii: 11,6%
- Extrema stângă: 8,8%
- BSW: 4,97%
- FDP 4,3%
- Alții: 4,6%
Niciunul dintre partidele mari nu vrea să facă alianță cu extremiștii, așa că va trebui să fie găsite soluții pentru o coaliție solidă.
Iar Friedrich Merz este cel mai probabil viitorul cancelar al Germaniei. Are însă un drum lung de parcurs până să se instaleze la Cancelarie. În lipsa unei majorităşi absolute, el este nevoie să găsească aliaţi cu care să încheie o coaliţie. Pe locul doi s-a clasat extrema-dreaptă AfD, care și-a dublat scorul și devine astfel a doua forță politică a țării. Social-democrații cancelarului Olaf Scholz au suferit o înfrângere clară, clasându-se doar pe locul trei, cu 16%.
- Alegerile parlamentare din Germania a fost marcate de o prezență record de 84%, cea mai mare din 1990 până în prezent.
Alegerile parlamentare anticipate au avut loc într-un context de instabilitate politică, după destrămarea coaliției de guvernare și pe fondul creșterii susținerii pentru extrema dreaptă, ceea ce ar putea influența viitorul politic al Germaniei și al Uniunii Europene.
Friedrich Merz vrea să formeze un Guvern cât mai repede. „Sunt conștient de responsabilitate”
Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), partidul ieșit pe primul loc la alegerile parlamentare de duminică, a anunțat că vrea formarea cât mai rapid posibil a unui Guvern, notează agențiile AFP și dpa, citate de Agerpres.
„Lumea exterioară nu așteaptă și nu va aștepta nici negocieri îndelungate de coaliție (...). Trebuie să redevenim rapid operaționali pentru a face ce trebuie pe plan intern, pentru a redeveni prezenți în Europa”, a declarat Friedrich Merz, președintele Uniunii Creștin-Democrate (CDU).
„Sunt conștient de responsabilitate”, a punctat liderul conservator.
Reacția lui Olaf Scholz după înfrângerea în alegeri. „Rezultatul alegerilor este prost și îmi asum responsabilitatea”
În schimb, cancelarul social-democrat în exercițiu Olaf Scholz a afirmat în fața susținătorilor săi că își asumă responsabilitatea unei înfrângeri „amare” și l-a felicitat pe rivalul său de dreapta.
„Rezultatul alegerilor este prost și îmi asum responsabilitatea”, a declarat Scholz.
Alegerile din Germania, sub semnul ascensiunii extremei drepte
Exit-poll-urile au arătat o victorie clară a blocului conservatorilor (Uniunea Creștin-Democrată și 'aripa' sa bavareză, Uniunea Creștin-Socială, CDU/CSU), cu 28,7% până la 29% din voturi, urmat de Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă), cu 19,6% - 19,8% - cel mai bun rezultat pentru un astfel de partid la alegeri federale, dar ușor sub așteptări după cifrele din sondajele de opinie, notează dpa.
Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz a ieșit pe locul al treilea, cu 16% - 16.4%, iar pe al patrulea s-au clasat Verzii, principalul partener de coaliție al lui Scholz, cu 12,3% - 13,3%.
Un câștig important a înregistrat Stânga, estimat de exit-poll-urile televiziunilor publice ARD și ZDF la un procent de 8,6 - 8,9%, aproape dublu față de alegerile precedente, din 2021, când această formațiune a obținut 4,9%.
După anunțarea acestor prime rezultate, co-președinta AfD Alice Weidel a afirmat că formațiunea sa este gata să contribuie la formarea unui guvern, pentru a duce la îndeplinire 'voința poporului'.
„Mâna noastră va rămâne întinsă pentru a lua parte la guvern, pentru a pune în practică voința poporului, voința Germaniei', a declarat ea în fața susținătorilor.
Partidele mainstream au exclus până acum cooperarea cu AfD, dar această poziție va complica semnificativ construirea unei coaliții, după cum indică primele proiecții, menționează dpa.
Friedrich Merz, șanse mari să devină noul cancelar al Germaniei
Liv Straud, jurnalistă Euronews: „Friedrich Merz va fi următorul cancelar al Germaniei.
În acest moment se conturează posibilitatea formării unei coaliții între CDU, SPD sau între CDU și Verzii. E posibil ca formarea coaliției să dureze mai multe săptămâni sau luni.
Celelalte partide mici au reușit să intre în Parlament, adică să treacă de pragul de 5%”
Uniunea Creștin Democrată (CDU) a anunțat câștigarea alegerilor parlamentare din Germania
„Un lucru este clar: Uniunea a câștigat alegerile ... Noul cancelar se va numi Friedrich Merz”, a declarat Carsten Linnemann, secretarul general al partidului Uniunea Creștin-Democrată (CDU), pentru ARD:
Alice Weidel sărbătorește după rezultatul obținut de AfD
Alice Weidel și partidul de extremă dreapta și antiimigrație Alternativa pentru Germania (AfD) par să fie pe cale să obțină cea mai puternică prezență a extremei drepte în cadrul unor alegeri naționale de la al Doilea Război Mondial.
SPD, social democrații lui Olaf Scholz, au suferit o „înfrângere istorică”
Sondajele la ieșirea de la urne pentru televiziunile publice ARD și ZDF arată că social-democrații (SPD) cancelarului Olaf Scholz sunt pe cale să obțină cel mai slab rezultat de după război la alegeri parlamentare federale. Se așteaptă ca aceștia să se claseze pe locul al treilea.
Matthias Miersch, secretarul general al SPD, a catalogat rezultatele alegerilor drept „o înfrângere istorică”.
„Acest lucru este foarte, foarte grav”, a declarat Miersch.
Exit-poll: CDU/CSU a obținut aproape 30% din voturi
Sondajele exit-poll arată că partidul Uniunea Creștin Democrată (CDU) este pe primul loc în alegerile din Germania. Liderului Opoziției, Friedrich Merz, are șanse să devină cancelarul Germaniei.
Primele estimări:
- CDU/CSU - 29%
- AfD - 19,5%
- SPD - 16%
- Verzii - 13,4%
Sondajele la ieșirea de la urne arată, de asemenea, că Alternativa pentru Germania, sau AfD, este pe cale să obțină cea mai puternică prezență a extremei drepte în cadrul unor alegeri naționale de la al Doilea Război Mondial încoace.
Secțiile de votare din Germania s-au închis
Secțiile de votare din Germania s-au închis, la ora locală 18.00 (ora 19, ora României). Sondajele la ieșirea de la urne sunt așteptate să fie publicate în scurt timp.
Candidații pentru funcția de cancelar se vor adresa, de asemenea, membrilor partidelor pe care-i reprezintă.
Unii dintre germani susțin că își doresc o schimbare
Autoritatea electorală din Germania a anunțat că 52% dintre alegătorii cu drept de vot și-au exercitat dreptul democratic, cu patru ore înainte de închiderea secțiilor de votare pentru alegerile parlamentare anticipate.
Oficialii germani susțin că cifra de participare până la ora locală 14:00 nu include persoanele care au votat prin corespondență. Această cifră se compară cu 36,5 % la aceeași oră în alegerile din 2021, dar mulți oameni au votat prin corespondență în acel vot, care a avut loc în timpul restricțiilor COVID-19.
Potrivit AP, prezența la vot este de obicei ridicată la alegerile din Germania. Rata finală de participare la alegerile din 2021 a fost de 76,4%.
Fiecare alegător primește două buletine de vot
Alegerile vor decide cine va face parte din Camera inferioară a parlamentului, Bundestag, care va alege apoi cancelarul. Fiecare alegător primește două buletine de vot: unul pentru un candidat ales direct, celălalt pentru o listă de partid.
Votul pentru lista de candidați este esențial, deoarece determină ponderea de locuri pe care le obține fiecare partid în Parlamentul german.
Unii germani care votează prima oară sunt împotriva AfD, partid de extrema dreaptă
Logeen Faour Shahna, în vârstă de 24 de ani, a afirmat că noul său pașaport german îi conferă un sentiment de siguranță, deoarece acum nu îi mai este teamă să nu fie deportată. Originară din Idlib, în Siria, Faour Shahna a sosit în 2015 și studiază acum Matematica la Universitatea Tehnică din Berlin.
„Sunt clar împotriva AfD. ... Cred că sunt și mulți alții care sunt împotriva AfD, indiferent dacă s-au născut ca străini sau dacă sunt germani. Nu cred că vor conduce vreodată Germania. Altfel, ne-am întoarce în anii 1930”, a afirmat ea.
Dorință de schimbare în Germania
Jakob Jurisch, în vârstă de 29 de ani, s-a numărat printre miile de alegători din Berlin care au votat duminică.
„Vreau ceva care să fie schimbat fără să știu exact ce trebuie schimbat. Țara noastră este în criză, oamenii sunt supărați și sper că se poate găsi o soluție și că oamenii se vor calma din nou”, a afirmat bărbatul.
Opoziția de centru-dreapta este favorită să câștige majoritatea
Alegătorii din Germania merg la urne într-un scrutin federal anticipat, care va da un nou guvern și un nou cancelar, arată sondajele de opinie. Alegerile stau sub semnul temerilor legate de stagnarea de ani de zile a celei mai mari economii a Europei, presiunea de a reduce migrația și incertitudinea tot mai mare cu privire la viitorul Ucrainei și alianța Europei cu Statele Unite.
Opoziția de centru-dreapta este favorită să câștige majoritatea, în timp ce sondajele arată și cel mai puternic rezultat pentru un partid de extremă dreapta de la cel de-al Doilea Război Mondial. Formațiunea de extremă dreapta și anti-imigrație Alternativa pentru Germania ar fi pe al doilea loc în preferințele electoratului, cu aproximativ 20 de procente. Unii alegători sunt îngrijorați de alunecarea spre dreapta a politicii germane.
Holger Holzapfel, locuitor din Schliersee: „Vreau să se schimbe relativ multe. Trebuie să ne întoarcem la centru, pentru că dreapta pierde puterea și să facem politici europene bune și să facem ceva pentru alianța transatlantică (NATO), oricare ar fi aceasta.”
Scrutinul din Germania ar putea modela răspunsul Europei la noua administrație Trump, războiul Rusia-Ucraina și securitatea pe continent. Principalele teme ale campaniei electorale au fost economia germană, care rămâne cea mai mare din Europa, dar în dificultate, și migrația ilegală.
Roman, alegător din Berlin: „Vreau să văd unele valori generale, cum ar fi cultura noastră politică și democrația, rămânând intacte. Dar vor fi, de asemenea, unele schimbări pentru că se recunoaște că este nevoie de acest lucru.”
Sabine Gottstein, locuitoare din Schliersee: „Aștept să văd că va fi mai bine decât înainte. Mult mai bine. Mai ales pentru cei mici. (muscă) În primul rând impozitul pe moștenire. Acest lucru este foarte important pentru că prețurile terenurilor aici sunt atât de mari. Mă aștept la multe altele pentru familii”.
Cursa electorală îl opune pe cancelarul în exercițiu liderului opoziției, vicecancelarului, și pentru prima dată, liderului unui partid de extremă dreapta. Sistemul electoral german rareori oferă unui partid o majoritate absolută, iar sondajele de opinie sugerează că niciun partid nu se apropie de acest prag. Două sau mai multe partide vor forma cel mai probabil o coaliție în săptămânile următoare.
Coaliția de guvernare din Germania s-a destrămat după ce cancelarul Olaf Scholz a luat decizia de a-l demite pe ministrul de Finanțe, Christian Lindner, reprezentant al Partidului Liber Democrat (FDP). Demiterea a fost urmată plecarea din guvern a celorlați miniștri din FDP.
Cei 4 candidați care vor să fie următorul cancelar al Germaniei
La alegerile de duminică, patru candidați vor să devină următorul lider al Germaniei. Aceștia sunt Olaf Scholz (cancelarul în exercițiu), Friedrich Merz (liderul opoziției), Robert Habeck (actualul vicecancelar) și Alice Weidel (lidera AfD, partidul de extremă dreaptă).
Associated Press a făcut profilul celor patru candidați:
Olaf Scholz (SPD)
În vârstă de 66 de ani, Olaf Scholz este cancelar al Germaniei din decembrie 2021. Social-democratul de centru-stânga are o bogată experiență guvernamentală, fiind anterior primar al orașului Hamburg și ministru german al muncii și finanțelor. În calitate de cancelar, el s-a confruntat rapid cu crize neașteptate. A lansat un efort de modernizare a armatei germane după invazia Rusiei în Ucraina și a făcut din Germania al doilea mare furnizor de arme al Ucrainei.
Guvernul său a prevenit o criză energetică și a încercat să contracareze inflația ridicată. Dar coaliția sa formată din trei partide a devenit cunoscută pentru luptele interne și s-a prăbușit în noiembrie, în timp ce se certa cu privire la modul de revitalizare a economiei - cea mai mare din Europa, care s-a contractat în ultimii doi ani.
Friedrich Merz (CDU)
Liderul opoziției germane, Friederich Merz, în vârstă de 69 de ani, a fost candidatul principal în campania electorală, blocul său de centru-dreapta, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), conducând în sondaje. El a devenit lider al partidului său după ce Angela Merkel - o fostă rivală - a demisionat în 2021. Merz și-a dus partidul într-o direcție mai conservatoare.
În campania electorală, el a făcut din limitarea migrației ilegale un subiect central. Merz nu are experiență guvernamentală. A intrat în Parlamentul European în 1989, înainte de a deveni deputat în Germania cinci ani mai târziu. După 2009, a luat o pauză de la politica activă timp de mai mulți ani, practicând avocatura și conducând consiliul de supraveghere al filialei germane a managerului de investiții BlackRock.
Robert Habeck (Verzii)
În vârstă de 55 de ani, Robert Habeck este candidatul Verzilor ecologiști. De asemenea, este actualul vicecancelar al Germaniei și ministru al economiei și climei, responsabil cu problemele energetice. În calitate de co-lider al Verzilor din 2018 până în 2022, a prezidat o creștere a popularității partidului, dar în 2021 s-a dat la o parte pentru a o lăsa pe Annalena Baerbock - în prezent ministrul de externe al Germaniei - să candideze pentru prima dată pentru postul de cancelar.
Bilanțul lui Habeck în calitate de ministru a atras critici mixte, în special un plan elaborat de ministerul său pentru înlocuirea sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili cu alternative mai ecologice, care a adâncit diviziunile în cadrul guvernului.
Alice Weidel (AfD)
În vârstă de 46 de ani, aceasta este prima candidată a partidului de extremă-dreapta și anti-imigrație Alternativa pentru Germania (AfD) pentru funcția de cancelar al Germaniei. De formare economist, Weidel s-a alăturat partidului la scurt timp după înființarea acestuia în 2013. A fost co-lider al grupului parlamentar al partidului său de când formațiunea politică a câștigat pentru prima dată locuri în legislativul național în 2017.
Este co-lider al partidului din 2022, alături de Tino Chrupalla. În decembrie, a fost nominalizată drept candidat pentru funcția de cancelar - deși alte partide au declarat că nu vor colabora cu AfD, astfel încât, în prezent, nu are o cale realistă către funcția de conducere.
Migrația și economia, marile teme dîn campania electorală pentru alegerile din Germania din 2025
Dezbaterile privind imigrația și securitatea au dominat campania electorală pentru alegerile din Germania 2025, mai ales că în ultimele săptămâni în țară s-au produs mai multe incidente violente provocate de migranți. Interesant este că un studiu al universității din Munchen susține că o proporție mai ridicată a străinilor nu înseamnă mai multă infracționalitate. Mulți dintre liderii politici sunt însă atenți la ce vrea electoratul și nu la cercetări sociologice.
Programul electoral al Alternativei pentru Germania (AfD) este centrat în jurul sloganului „E vremea Germaniei”, principala temă fiind migraţia. Formațiunea promite expulzarea migranţilor care nu au drept de şedere.
Ecologiştii germani anunță că, în cazul în care ar câștiga alegerile, se vor ocupa de creşterea bunăstării germanilor, să protejeze clima şi să întărească economia.
Legat de subiectele securității internaționale și a războiului din Ucraina, Germania rămâne un sprijin important pentru Kiev, cu furnizare de armament și ajutor financiar. Subiectul pare însă unul destul de delicat, mai ales după ce în ultima vreme a apărut ideea că Rusia și Statele Unite negociază între ele, fără Ucraina și Uniunea Europeană.
Ce spun sondajele și care sunt posibilele coaliții după alegerile din Germania
Sondajele privind alegerile din Germania 2025 îl arată pe candidatul conservator Friedrich Merz drept următorul cancelar al Germaniei, însă va avea nevoie de un partener pentru a guverna. Pe locul doi în sondaje se află extrema dreaptă, astfel că stabilitatea țării rezidă în posibilitatea de a ajunge la un compromis cu social-democrații actualului cancelar Olaf Scholz sau cu Verzii, față de care conservatorii au unele diferende de opinie fundamentale, notează EFE, preluată de Agerpres.
The Guardian notează de asemenea, că este foarte puțin probabil ca vreun partid să obțină majoritaea în Budestag, după alegerile de duminică. SPD și CDU, principalele partide de centru-stânga și de centru dreapta, au mai făcut parte din coaliții de guvernare, în timp ce coaliții cu Verzii sau FDP nu sunt neobișnuite.
Și Reuters notează că o coaliție formată din SPD și CDU este cea mai probabilă variantă, însă cele două partide ar putea avea dificultăți îna ajunge la un acord în ceea ce privește reforme mai profunde. De exemplu, CDU dorește reduceri fiscale ample, în timp ce SPD dorește să crească impozitele pentru persoanele cu venituri mari și să relanseze impozitul pe avere.
Europa, cu ochii pe alegerile din Germania
Europa este îngrijorată de scenariul unei instabilități politice în Germania, după alegerile federale anticipate din 23 februarie, din cauza dificultății de a forma un guvern, mai ales în contextul războiului încă nerezolvat în Ucraina.
Vicente Palacio, director de Politică Externă la Fundacion Alternativas, a declarat pentru EFE că „destinul Germaniei este destinul Uniunii Europene, aceste destine se intersectează.”
În campania electorală, sprijinul pentru Ucraina nu a părut o prioritate pentru candidații principali și partidele lor. În acest context, Dmitro Kuleba, fost ministru de externe al Ucrainei, a lansat un avertisment dur cu privire la ambițiile președintelui rus Vladimir Putin și pune la îndoială faptul că Germania și Occidentul și-au învățat lecția din istorie.
„Putin va pune la încercare NATO, dacă Ucraina cade. Nu spun asta pentru că sunt ucrainean, iar oamenii ar putea spune, desigur, că: „Încearcă să ne tragă în război, încearcă să ne sperie!”. Nu, noi ne vom descurca. Voi nu ați reușit să-i faceți față lui Putin timp de 20 de ani, iar el știe asta. Singurul lui scop este să distrugă Ucraina și Occidentul, pentru că aceasta este ambiția lui. Așa vrea el să intre în istorie. Nu vreți să ne credeți, așa cum nu ați vrut să ne credeți înainte de 2022. Ce pot să spun? Istoria se repetă, iar politicienii europeni care declară solemn „niciodată nu se va repeta” la fiecare aniversare a Primului și celui de Al Doilea Război Mondial, mint. Istoria se repetă iar și iar.”, a declarat Kuleba.
