Germania organizează alegeri federale anticipate, pe 23 februarie. Scrutinul are loc într-un context de instabilitate politică, după destrămarea coaliției de guvernare și pe fondul creșterii susținerii pentru extrema dreaptă, ceea ce ar putea influența viitorul politic al Germaniei și al Uniunii Europene.
Coaliția de guvernare din Germania s-a destrămat după ce cancelarul Olaf Scholz a luat decizia de a-l demite pe ministrul de Finanțe, Christian Lindner, reprezentant al Partidului Liber Democrat (FDP). Demiterea a fost urmată plecarea din guvern a celorlați miniștri din FDP.
Cei 4 candidați care vor să fie următorul cancelar al Germaniei
La alegerile de duminică, patru candidați vor să devină următorul lider al Germaniei. Aceștia sunt Olaf Scholz (cancelarul în exercițiu), Friedrich Merz (liderul opoziției), Robert Habeck (actualul vicecancelar) și Alice Weidel (lidera AfD, partidul de extremă dreaptă).
Associated Press a făcut profilul celor patru candidați:
Olaf Scholz (SPD)
În vârstă de 66 de ani, Olaf Scholz este cancelar al Germaniei din decembrie 2021. Social-democratul de centru-stânga are o bogată experiență guvernamentală, fiind anterior primar al orașului Hamburg și ministru german al muncii și finanțelor. În calitate de cancelar, el s-a confruntat rapid cu crize neașteptate. A lansat un efort de modernizare a armatei germane după invazia Rusiei în Ucraina și a făcut din Germania al doilea mare furnizor de arme al Ucrainei.
Guvernul său a prevenit o criză energetică și a încercat să contracareze inflația ridicată. Dar coaliția sa formată din trei partide a devenit cunoscută pentru luptele interne și s-a prăbușit în noiembrie, în timp ce se certa cu privire la modul de revitalizare a economiei - cea mai mare din Europa, care s-a contractat în ultimii doi ani.
Friedrich Merz (CDU)
Liderul opoziției germane, Friederich Merz, în vârstă de 69 de ani, a fost candidatul principal în campania electorală, blocul său de centru-dreapta, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), conducând în sondaje. El a devenit lider al partidului său după ce Angela Merkel - o fostă rivală - a demisionat în 2021. Merz și-a dus partidul într-o direcție mai conservatoare.
În campania electorală, el a făcut din limitarea migrației ilegale un subiect central. Merz nu are experiență guvernamentală. A intrat în Parlamentul European în 1989, înainte de a deveni deputat în Germania cinci ani mai târziu. După 2009, a luat o pauză de la politica activă timp de mai mulți ani, practicând avocatura și conducând consiliul de supraveghere al filialei germane a managerului de investiții BlackRock.
Robert Habeck (Verzii)
În vârstă de 55 de ani, Robert Habeck este candidatul Verzilor ecologiști. De asemenea, este actualul vicecancelar al Germaniei și ministru al economiei și climei, responsabil cu problemele energetice. În calitate de co-lider al Verzilor din 2018 până în 2022, a prezidat o creștere a popularității partidului, dar în 2021 s-a dat la o parte pentru a o lăsa pe Annalena Baerbock - în prezent ministrul de externe al Germaniei - să candideze pentru prima dată pentru postul de cancelar.
Bilanțul lui Habeck în calitate de ministru a atras critici mixte, în special un plan elaborat de ministerul său pentru înlocuirea sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili cu alternative mai ecologice, care a adâncit diviziunile în cadrul guvernului.
Alice Weidel (AfD)
În vârstă de 46 de ani, aceasta este prima candidată a partidului de extremă-dreapta și anti-imigrație Alternativa pentru Germania (AfD) pentru funcția de cancelar al Germaniei. De formare economist, Weidel s-a alăturat partidului la scurt timp după înființarea acestuia în 2013. A fost co-lider al grupului parlamentar al partidului său de când formațiunea politică a câștigat pentru prima dată locuri în legislativul național în 2017.
Este co-lider al partidului din 2022, alături de Tino Chrupalla. În decembrie, a fost nominalizată drept candidat pentru funcția de cancelar - deși alte partide au declarat că nu vor colabora cu AfD, astfel încât, în prezent, nu are o cale realistă către funcția de conducere.
Migrația și economia, marile teme dîn campania electorală pentru alegerile din Germania din 2025
Dezbaterile privind imigrația și securitatea au dominat campania electorală pentru alegerile din Germania 2025, mai ales că în ultimele săptămâni în țară s-au produs mai multe incidente violente provocate de migranți. Interesant este că un studiu al universității din Munchen susține că o proporție mai ridicată a străinilor nu înseamnă mai multă infracționalitate. Mulți dintre liderii politici sunt însă atenți la ce vrea electoratul și nu la cercetări sociologice.
Programul electoral al Alternativei pentru Germania (AfD) este centrat în jurul sloganului „E vremea Germaniei”, principala temă fiind migraţia. Formațiunea promite expulzarea migranţilor care nu au drept de şedere.
Ecologiştii germani anunță că, în cazul în care ar câștiga alegerile, se vor ocupa de creşterea bunăstării germanilor, să protejeze clima şi să întărească economia.
Legat de subiectele securității internaționale și a războiului din Ucraina, Germania rămâne un sprijin important pentru Kiev, cu furnizare de armament și ajutor financiar. Subiectul pare însă unul destul de delicat, mai ales după ce în ultima vreme a apărut ideea că Rusia și Statele Unite negociază între ele, fără Ucraina și Uniunea Europeană.
Ce spun sondajele și care sunt posibilele coaliții după alegerile din Germania
Sondajele privind alegerile din Germania 2025 îl arată pe candidatul conservator Friedrich Merz drept următorul cancelar al Germaniei, însă va avea nevoie de un partener pentru a guverna. Pe locul doi în sondaje se află extrema dreaptă, astfel că stabilitatea țării rezidă în posibilitatea de a ajunge la un compromis cu social-democrații actualului cancelar Olaf Scholz sau cu Verzii, față de care conservatorii au unele diferende de opinie fundamentale, notează EFE, preluată de Agerpres.
The Guardian notează de asemenea, că este foarte puțin probabil ca vreun partid să obțină majoritaea în Budestag, după alegerile de duminică. SPD și CDU, principalele partide de centru-stânga și de centru dreapta, au mai făcut parte din coaliții de guvernare, în timp ce coaliții cu Verzii sau FDP nu sunt neobișnuite.
Și Reuters notează că o coaliție formată din SPD și CDU este cea mai probabilă variantă, însă cele două partide ar putea avea dificultăți îna ajunge la un acord în ceea ce privește reforme mai profunde. De exemplu, CDU dorește reduceri fiscale ample, în timp ce SPD dorește să crească impozitele pentru persoanele cu venituri mari și să relanseze impozitul pe avere.
Europa, cu ochii pe alegerile din Germania
Europa este îngrijorată de scenariul unei instabilități politice în Germania, după alegerile federale anticipate din 23 februarie, din cauza dificultății de a forma un guvern, mai ales în contextul războiului încă nerezolvat în Ucraina.
Vicente Palacio, director de Politică Externă la Fundacion Alternativas, a declarat pentru EFE că „destinul Germaniei este destinul Uniunii Europene, aceste destine se intersectează.”
În campania electorală, sprijinul pentru Ucraina nu a părut o prioritate pentru candidații principali și partidele lor. În acest context, Dmitro Kuleba, fost ministru de externe al Ucrainei, a lansat un avertisment dur cu privire la ambițiile președintelui rus Vladimir Putin și pune la îndoială faptul că Germania și Occidentul și-au învățat lecția din istorie.
„Putin va pune la încercare NATO, dacă Ucraina cade. Nu spun asta pentru că sunt ucrainean, iar oamenii ar putea spune, desigur, că: „Încearcă să ne tragă în război, încearcă să ne sperie!”. Nu, noi ne vom descurca. Voi nu ați reușit să-i faceți față lui Putin timp de 20 de ani, iar el știe asta. Singurul lui scop este să distrugă Ucraina și Occidentul, pentru că aceasta este ambiția lui. Așa vrea el să intre în istorie. Nu vreți să ne credeți, așa cum nu ați vrut să ne credeți înainte de 2022. Ce pot să spun? Istoria se repetă, iar politicienii europeni care declară solemn „niciodată nu se va repeta” la fiecare aniversare a Primului și celui de Al Doilea Război Mondial, mint. Istoria se repetă iar și iar.”, a declarat Kuleba.
