În direct la Euronews România, șeful cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu, a explicat ce au cerut rușii în cadrul întâlnirii de la Riad.
Cristian Diaconescu: ”Rusia a crezut că se elimină blocada diplomatică asupra Rusiei. Cu asta a venit la Riad. A venit și cu un plan impus nu doar Ucrainei, ci și Europei. O divizare suplimentară pe relația trans-atlantică. Că poate fi un punct de plecare pentru oprirea violențelor. SUA nu a fost de acord să se schimbe ordinea mondială. O parte dintre solicitările Rusiei sunt, de fapt, publice încă din 2022, când a început ofensiva din Ucraina. Este vorba de retragerea garanțiilor de securitate ale Alianței Nord-Atlantice, pe aliniamentul din 1997. Deci să ne lase pe noi, cei care am venit mai târziu în NATO, fără garanții. Ulterior și-a nuanțat solicitările privind o anume zonă de influență, a cărei întindere Federația Rusă să o stabilească unilateral, iar Occidentul să o accepte. Ambele variante nu figurează pe nicio masă de negocieri în acest moment."
Diaconescu nuanțează declarația despre un „moment dramatic” de tip Ialta 1945
Șeful cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu, susține că nu s-ar fi referit „sub nicio formă” la o discuție din prezent, când a spus că Rusia ar fi solicitat o reconfigurare a sferelor de influență și retragerea NATO din estul Europei - un „moment dramatic”, așa cum tot el l-a descris.
Informațiile ar fi trimis la începuturile invaziei lui Putin în Ucraina, când liderul de la Kremlin ar fi pus pe masă un pachet complex în schimbul căruia ar fi fost dispus să oprească ofensiva.
- Cristian Diaconescu, șeful Cancelariei Prezidențiale: „În 2022, când a avut loc ofensiva asupra Ucrainei, în pachetul pentru a opri ofensiva, Vladimir Putin a cerut ca NATO să retragă garanțiile de securitate pe aliniamentul din 1997, ceea ce însemna că statele venite din comunism care intraseră în NATO să nu mai beneficieze de garanțiile de securitate. Informația este publică."
Întrebat de moderatoarea cu care purta un dialog, la Realitatea Plus, dacă la negocierile dintre SUA și Rusia de acum ar fi existat pe masă această cerere, consilierul prezidențial pentru apărare și siguranță națională a răspuns scurt: „Sub nicio formă!”
Această cerință ar fi făcut parte ”dintr-un pachet de negociere, negociere care nu a ajuns la finalitate. Și pentru Țările Baltice, Bulgaria, Ungaria exista această solicitare", a explicat consilierul președintelui interimar Ilie Bolojan.
Pe de altă parte, Diaconescu a mai subliniat că solicitarea lui Putin din 2022 „nu a fost acceptată sub nici o formă, nici de americani, nici de europeni. Nici atunci, nici acum. "
Ideea unei reconfigurări a sferelor de influență a dus cu gândul la momentul Yalta 1945. Atunci, superputerile SUA, Rusia și Marea Britanie - fiecare, mânată de propriile interese - au decis, prin divizare teritorială și a influenței, soarta mai multor țări. fără ca acestea din urmă să poată avea ceva de spus.
În urmă cu câteva zile, istoricul Timothy Garton Ash aducea aminte de acest reper istoric și atrăgea atenția că Europa trebuie să învețe din greșelile istoriei. El a făcut o paralelă cu ceea ce s-a întâmplat înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial. Atunci, în urma acordului din 1938, Marea Britanie și Franța au cedat Cehoslovacia Germaniei naziste.
„Pentru că în minunata lume nouă a lui Trump și Putin, puterea dictează, iar expansiunea teritorială este ceea ce fac marile puteri, fie că este vorba de Rusia către Ucraina, de SUA către Canada și Groenlanda sau de China către Taiwan. (...)
Timp de câteva săptămâni după alegerea lui Trump, am avut o slabă speranță că Trump va alege să negocieze pacea de pe o poziție de forță, înțelegând că forța este singura limbă pe care Putin o înțelege. Acum vedem că Trump nu numai că îi intimidează pe prietenii țării sale, dar îi și lingușește pe dușmanii țării sale", a spus Timothy Garton Ash, potrivit The Guardian.
Va fi România nevoită să aleagă între Est și Vest?
Întrebat de jurnaliștii Antenei 3 dacă România va trebui să aleagă între Uniunea Europeană și Statele Unite, șeful cancelariei prezidențiale a precizat că „vor fi nuanțe care să genereze probleme pe termen scurt, dar nu se va pune această situație.”
Diaconescu a subliniat și importanța critică a relației cu partenerii proximi.
Cristian Diaconescu, la Euronews: „Trebuie să urmărim foarte atent, să ne aflăm la masa negocierii, să avem un dialog intens. Disponibilitatea partenerilor noștri europeni și euroatlantici este una foarte bună, indiferent că la Washington s-a schimbat administrația și, din acest punct de vedere, garanțiile ni le câștigăm singuri.
Discuțiile pot însemna un semnal, dar trebuie să știm că nu suntem la finalul unor negocieri. Trebuie să fim acolo, diplomatic. Nu suntem ca la Yalta. Este un moment al istoriei diferit.
Alegerile din mai sunt importante, trebuie să fie organizate bine. Se va intra într-o etapă a consultărilor bilaterale. Sunt importante interesele europene. Vom parcurge bilaterale din vecinătatea României cu Republica Moldova, Serbia, Turcia.”
Pentru moment, informațiile sunt că Statele Unite ale Americii ar fi refuzat cerințele lui Putin.
Nu este exclus ca liderul de la Kremlin să fi cerut maximum posibil, pentru ca, pe parcursul negocierilor, să mai reducă din pretenții. În același timp, vorbim despre doi lideri cu orgolii și ambiții uriașe (nu întotdeauna pozitive pe o scară a moralității) și la fel de aproape la fel de impredictibili în acțiuni.
Revenind la istoricul Garton, iată cum vede aceasta ieșirea din situația de criză care pare să fi aruncat sfera geopolitică înapoi cu cel puțin opt decenii.
„Există o diferență uriașă între Europa de pe vremea acelui Munchen și Yalta și Europa de acum. Europa de astăzi este bogată, liberă, democrată și o comunitate strâns integrată cu parteneri și aliați. Dar, așa cum demonstrează din nou sondajele recente ale Consiliului European pentru Relații Externe, este de asemenea divizată și confuză în ceea ce privește cea mai bună cale de urmat pentru Ucraina.
Dar cu o coaliție suficient de determinată de țări dornice și capabile, incluzând, cu siguranță, Marea Britanie, Europa încă poate permite Ucrainei să-și stabilizeze linia frontului, să reziste economic și, în cele din urmă, să ajungă să negocieze din poziție de forță, nu din slăbiciune", a precizat Timothy Garton Ash.
