Gelozie, control sau manipulare. Lucruri pe care le simțim tacit, dar de multe ori alegem să le ignorăm. Abuzul emoțional, deși este de multe ori invizibil, poate să lase urme pe termen lung, spun psihologii. Statisticile la nivel global arată că rămâne în continuare un fenomen de amploare.
Una din trei femei, supusă unei forme de abuz
Victimă: Eram înjurată de partener pentru că nu sunt capabilă să gătesc
Maia Bondici, jurnalistă Euronews România: „Una din trei femei din jurul nostru va fi supusă la un moment dat unei forme de abuz fizic, sexual sau emoțional. Asta ne arată statisticile. Multora li se spune: Dacă e gelos, înseamnă că te iubește. Dacă îți controlează telefonul, e pentru că îi pasă de tine. Și când vor să ceară ajutor de la cei din jur, li se transmite de multe ori că rufele murdare nu se spală în public. În România, studiile arată că aproximativ 25% dintre bărbați consideră că femeile nu ar trebui să poată să iasă în oraș neînsoțite, că este în regulă să le interzică să aibă un grup de prietene sau că e normal să controleze modul în care își cheltuiesc banii”.
Asta a pățit și Ana.
Ana, victimă: „Eram înjurată că nu sunt capabilă să gătesc. Începeau încă din faza de așa-zis romantism a relației, deja mă simțeam supravegheată, ca și cum eu sunt inferioară și el e șeful și se uită cum gătesc, pe ce cheltui banii. Gelozia mai intervenea. Și anume eu am mai fost căsătorită. Relația dinainte era mereu invocată”.
Anei i-a fost frică să plece pentru că avea doi copii de care trebuia să aibă grijă. Casa în care locuia era a bărbatului și doar el câștiga bani.
Ana, victimă: „Partea aceasta materială m-a determinat să mă reîntorc. L-am iertat gratuit, fără o discuție foarte matură, pentru că nu stătea, nu era disponibil întotdeauna către o discuție matură. Se enerva și pleca. Și treptat observam că acestea erau tiparele. Două mari variante: ori pleca, ieșea, se ducea la diverse activități, ori răbufnea către mine, venea amenințător și de multe ori chiar lovea”.
Ana a reușit să scape din relație. Se concentrează pe creșterea copiilor, iar grupurile de suport și pictura au ajutat-o să depășească momentele dificile și să-și reclădească încrederea în sine.
Oana Bacil, psihoterapeută: „Când cineva zice dimineață că ești frumoasă și seara că ești proastă, devii un pic confuză. Asta înseamnă că foarte des vei fi în alertă despre când se poate schimba starea lucrurilor. Alerta asta pe termen lung înseamnă anxietate, înseamnă o stare de stres general. Asta înseamnă că îți scade puternic încrederea în sine, ceea ce impactează atât viața socială cât și munca pe care o faci”.
Manipularea, blamarea victimei, șantajul, toate sunt comportamente care, spun psihologii, sunt abuzive. Dar de multe ori chiar și abuzatorii au fost victime la rândul lor.
Oana Bacil, psihoterapeută: „Cauzele sunt o expunere timpurie la abuz emoțional, de obicei în cadrul familiei, dar nu exclusiv. Poate fi vorba și de școală sau de mediul în care petrecem mult timp, în care abuzul ăsta emoțional e normalizat. Sau, poate nu e normalizat, dar nu e adresat în niciun fel și atunci îl percepem ca fiind normal”.
Expert: „Femeile sunt încă văzute de societate ca fiind mai puțin valoroase decât bărbații”
„Violența se întâmplă peste tot, până și în cele mai bune familii”
Educația poate reduce numărul agresorilor și este una dintre soluțiile pentru ca oamenii să recunoască abuzurile.
Miruna Pantel, expert în egalitate de gen Asociația Filia: „Educația de gen se bazează foarte mult pe consimțământ și pe învățatul consimțământului încă de foarte mici. Este foarte important să ne învățăm copiii că pot să spună nu când e vorba despre corpul lor, că e important să spună nu dacă nu se simt confortabil și mai ales să accepte nu-ul de la ceilalți”.
Când vine vorba de ajutor din partea statului, experții în egalitate de gen spun că bugetele sunt aproape inexistente. Fie că vorbim de educație, prevenție, suport sau campanii de informare.
Ionela Băluță, cercetătoare studii de gen: „Niciuna dintre aceste activități nu are un leu de la bugetul de stat. De fiecare dată ele trebuie să caute finanțări europene. Nu poți să faci politici publice fără buget, nu există. Și a doua mare problemă este resursa umană și expertiza”.
Multe țări au implementat măsuri pentru egalitatea de gen, dar statisticile spun că, la nivel global, una din trei femei va fi, la un moment dat, abuzată.
Marusa Gortnar, directoare de cercetare a Institutului European pentru Egalitate de Gen: „Femeile sunt încă văzute de societate ca fiind mai puțin valoroase decât bărbații. De asemenea, Europa nu este o excepție de la acest fenomen. Nu putem să spunem că violența are loc doar în anumite grupuri din societate sau doar asupra anumitor oameni, fie că nu sunt educați sau că au adicții. Se întâmplă peste tot, până și în cele mai bune familii”.
Numărul unic de urgenţă pentru victimele abuzului din România este 0800 500 333.
