Peste o treime dintre românce au fost hărțuite fie pe stradă, în facultăți sau la serviciu. Asta spun cifrele oficiale. Doar că numărul abuzurilor ar putea fi mult mai mare. Deși există pârghii legale pentru a raporta abuzul, multe femei se tem că asta s-ar întoarce împotriva lor, așa că aleg să tacă. Uniunea Europeană a impus companiilor să aibă coduri de etică și de combatere a hărțuirii sexuale la locul de muncă, însă rareori se și întâmplă asta.
Maia Bondici, jurnalist Euronews: „Are fusta prea scurta. E prea grasa. E prea slaba. Imaginea femeilor a fost tot timpul prilej de dezbatere. Iar acum, in era internetului, nu doar că toata lumea are o părere, ci o și poate exprima unui public numeros. Hărțuirea poate lua multe forme. Fie că suntem la scoală, la birou, pe stradă sau chiar în mediul online.”
Hărțuirea poate fi întâlnită în orice mediu
Deseori, comentariile din social media pot să aibă un efect negativ și să ducă la anxietate sau depresie. La baza acestora stau de multe ori felul în care interpretează unii frumusețea.
Daria Nițu, reprezentantă asociația Girl Up: „Standardele de frumusețe chiar și astăzi, deși poate față de acum 10 ani sunt mai permisive, să spunem, în continuare pun o presiune imensă pe toată lumea, indiferent de gen. După o săptămână poate să fie cu totul altcumva și lucrurile astea lansează atât o nesiguranță, cât și o confuzie, pentru că încerci atât de mult să te adaptezi și să te schimbi pentru a fi acceptat.”
Nu e cu mult mai bine nici dacă pășești din online în viața reală. De secole, femeile s-au văzut nevoite să dezvolte mecanisme pentru a se apăra de posibili hărțuitori.
Lavinia Cosma, Asociația Pe stop, supervizor servicii sociale: „Când eram pe stradă, lumea fluiera după mine, mai făcea câte un catcalling. De obicei când era seară pe la 11, 12 fugeam, mergeam direct spre casă și când vedeam un bărbat, mă îndepărtam. Asta din cauza fricii că ce poate să mi se întâmple.”
Studenții se tem să raporteze abuzurile
Ultimele date arată că la 52 de universități publice din țara noastră au fost înregistrate doar 44 de sesizări de abuz din 2017 până în 2022. Dar cifrele nu arată realitatea, spun experții. De cele mai multe ori, studenților le este teamă să raporteze. Acest lucru i-a determinat pe mai mulți tineri din București să pornească inițiativa Vocea împotriva discriminării studenților. Fac cursuri în timpul liber despre cum poate fi combătută hărțuirea în mediul academic.
Daria Nedelea, studentă: „În codurile de etică de multe ori lipsește discriminarea de gen. Dacă există mențiunea aceasta. Nu avem exemple și când vine vorba de a depune o formă de plângere, de reclamație, nu avem modele și este foarte greu să-ți dai seama cum tu, ca studentă, spre exemplu, poți să reclami.”
Cum era de așteptat, studenții au fost mai receptivi decât profesorii.
Matei Nițuleasa, student: „Prin toată inițiativa noastră atunci când am adus problema în fața lor, unii au fost un pic reticenți, n-au înțeles exact despre ce este cauza noastră. Au fost și alții în schimb, care au fost foarte deschiși și li s-a părut că este oportunitate de a face o schimbare reală în universitate.”
Coduri de etică în companii
În teorie, toate companiile ar trebui să aibă coduri de etică. În practică, nu prea se întâmplă. Mai degrabă multinaționalele care au filiale și în România tratează mai cu atenție această problemă.
Marius Dobrescu, manager firmă multinațională: „Ai exemple foarte clare despre lucrurile pe care e normal să le faci și lucrurile care sunt considerate nepotrivite și pot să-ți dau exemple în acest sens. Trebuie să știi foarte bine care este acea barieră fină între a atinge un coleg sau un angajat. Lucrurile acestea în anumite cazuri pot fi considerate normale, în alte cazuri nu sunt normale.”
În compania condusă de Marius Dobrescu, la finalul unui curs de etică angajații trebuie să dea un test. Dacă nu obțin 80 de puncte, îl mai fac o dată. Angajații și managerii sunt obligați să parcurgă cursurile de două ori pe an.
Mihai Manoliu, angajat: „Mie mi se pare că este foarte importantă, mai ales când relaționezi cu persoane din alte, din alte zone și de alte mii de nu știu alte culturi, alte înclinații religioase. Foarte important cu pui problema și să fii într-un mediu cât mai safe pentru toată lumea.”
Peste o treime dintre românce spun că au fost hărțuite sexual pe stradă, la serviciu sau în universități.
