Șase persoane au fost implicate într-o bătaie cu jandarmii pe o plajă din Costinești, iar patru dintre ele au fost reținute. Mai mulți turiști s-au revoltat că nu sunt lăsați să intre în Mare, deși era arborat steagul roșu.
Pe imaginile filmate, pare că un jandarm l-ar scuipa pe unul dintre cetățenii recalcitranți, iar altul lovește cu palma alt scandalagiu. Incidentul a iscat rapid fel de fel de reacții, iar unele persoane se întreabă dacă forțele de ordine au intervenit corect. Euronews România, în cadrul emisiunii Vocile care contează, a cerut părerile a doi experți pentru a lămuri situația.
D. Saltelechi: "Jandarmul a aplicat procedura legală"
Dan Saltelechi, vicepreședinte al sindicatului Europol: "Vorbim despre o intervenție care a respectat toate procedurile, pentru că trebuie să ne raportăm la faptul că, în momentul în care, fie că ești jandarm, fie polițist, ai de-a face cu persoane care manifestă agresivitate verbală și fizică. Scopul acestei imobilizări este acela de a determina persoana în cauză să înceteze.
Cel mai probabil, a existat un schimb de replici cu cetățeanul respectiv și putem vorbi de injurii, de amenințări cu acte de violență, ceea ce ar putea contura o conotație infracțională. Când toate persoanele respective erau angrenate să aibă o luptă cu forțele de ordine, decizia jandarmului de a realiza un contact fizic cu persoana respectivă, de a o și extrage din acel grup de cetățeni turmentați și să o imobilizeze, a fost una destul de corectă.
Din păcate, constatăm că, la toate evenimentele din România, inclusiv sărbători sau concedii, există un pretext pentru a consuma băuturi alcoolice și de a refula pentru comportamente antisociale, de natură să tulbure în mod grav ordinea publică. Asta în contextul în care, pe litoralul românesc, inclusiv salvamarii au solicitat intervenția polițiștilor - mă refer la conflictul de ziua precedentă - pentru că au fost agresați fizic de același tip de cetățean, care efectiv nu înțelege să respecte indicațiile legale de a nu se aventura în valurile Mării. Și uitați la ce fel de tragedii am asistat. (...)
Dacă ne-am raporta la faptul că o altă persoană ar avea un obiect contondent sau pumnul să-i fi fost pregătit pentru lovire, nu trebuie efectiv să aștepți să fii atacat, doborât la pământ, în ceea ce te privește pe tine, ca om al legii, pentru a putea reacționa și a aplica o procedură de imobilizare. Iar procedeele acestea care se aplică sunt foarte corecte pentru că vorbim despre procedee statuate în proceduri și anume de luptă corp la corp.
Dacă ne uităm pe imagini, după imobilizarea acestora, nu s-a produs niciun fel de agresiune asupra persoanelor respective. Cu atât mai mult, nu putem vorbi despre o acțiune ascunsă a forțelor de ordine, pentru că, prin modul în care au intervenit, în prezența tuturor celorlalți martori, au garantat chiar o transparență a modului în care forțele de ordine intervin. Acest lucru trebuie să fie conștientizat de către toți cetățenii. Nu te poți aștepta să scuipi un jandarm sau un polițist, să ridici mâna asupra lui și să nu ți se întâmple nimic."
Ce se întâmplă dacă jandarmul l-a scuipat pe cetățean?
Pe imagini, pare că un jandarm scuipă un cetățean agresiv, însă nu se vede foarte bine. În această situație, se pune din nou întrebarea dacă forțele de ordine au intervenit corect.
Dan Saltelechi: "Există astfel de situații (n.r.: când un jandarm scuipă un cetățean), iar în momentul acela, instituția din care faci parte este obligată să efectueze verificările de rigoare. Iar în momentul în care constată că nu a fost respectată o anumită etapă dintr-o procedură, bineînțeles că trebuie și sancționat jandarmul respectiv, dacă este cazul, cum prevăd regulamentele militare. (...)
Nu aș fi fost de acord cu astfel de modalitate de abordare (n.r.: un jandarm pare că scuipă un cetățean) și singurele persoane care ar putea să lămurească această situație sunt persoana respectivă, cât și jandarmul. Pentru că, din imagini, totul este în dinamică și ar trebui văzut și constatat în urma verificărilor.
Vorbim efectiv doar de obiceiurile pe care turiștii le au (n.r.: de unde știau jandarmii că cetățenii erau beți) și din experiența profesională pe care o avem, în raport cu modul în care se manifestau aceste persoane pe plajă."
Dan Jucan: "E pumnul lui Iohannis și CIolacu"
Pentru că există de multe ori astfel de incidente, evident că se pune și întrebarea de ce se întâmplă ele. Răspunsul a încercat să-l ofere sociologul Dan Jucan, director de cercetare al IRES.
Dan Jurcan, sociolog și director de cercetare al IRES: "Avem un grup de cetățeni care își fac dreptate singuri și au fost foarte multe situații. Ele au existat dintotdeauna, dar odată cu tehnologia, ele pot fi foarte ușor înregistrate și redate. Dar asta arată și o lipsă de încredere în instituții, oamenii încep să-și facă dreptate singuri pentru că nu mai au încredere în autorități, nu mai respectă autoritatea statului de drept.
Această situație ste una tipică în care Jandarmeria are dreptul - și legal, și legitim - să intervină pentru a restaura ordinea. Ei trebuiau să-și facă datoria, dar cum și-au făcut-o, rămâne de discutat, de analizat. Dar în mod clar, ceea ce s-a întâmplat la Costinești implica oarecum intervenția Jandarmeriei, pentru că ăsta este adevărul, multora nu le pasă de reguli. De exemplu, când se arborează steagul roșu, ei preferă să intre în Mare.
Numărați câți șoferi respectă viteza legală și o să vedeți că unul din zece, probabil. Dar dacă aceiași oameni se duc în Germania sau altă țară, ei respectă legea pentru că ei știu că autoritățile nu se joacă acolo, autoritatea se impune. Ceea ce nu reușește statul român este să-și impună autoritatea în fața cetățeanului. Și motivele pot fi multiple"
În plus, o altă problemă care se poate extrage este profesionalismul celor care au mai rămas în Jandarmerie sau Poliție, având în vedere că s-a încurajat pensionarea timpurie, după cum precizează Dan Jucan.
Dan Jucan: "Instituțiile de forță au cunoscut, în ultima vreme, un deficit de resusrse umane tocmai pentru că a fost încurajată pensionarea timpurie. Nu știu cât profesionalism a mai rămas acolo, dar nu vreau să generalizez. Probabil că s-au respectat procedurile. Atunci când un jandarm lovește cu pumnul, să-i spunem jandarmul Popescu, totuși nu este pumnul lui Popescu, ci este pumnul statului, care lovește cetățeanul plătitor de taxe. Acești jandarmi sunt plătiți din taxele și impozitele pe care noi le plătim.
Nu știu, trebuie analizat dacă violența folosită de jandarm a fost direct proporțională cu situația creată. Înțeleg că respectivul nu a făcut altceva decât să-l înjure pe jandarm, dar și un jandarm trebuie să înțeleagă că trebuie să suporte înjurături. Apropo, dreptul de a înjura statul a fost câștigat în decembrie 1989, au murit români pentru asta. Și e bine să rămână acest drept, să putem să înjurăm statul român, instituțiile, atunci când avem chef, pentru că asta se numește libertate de exprimare.
De aici până la ultraj e cale lungă. Dar dacă s-au întrunit elementele de ultraj, atunci acel om trebuia să intre în acele proceduri. Un pumn în față sau o palmă nu este demn, pentru că gestul acelui jandarm nu este gestul lui personal, este gestul unei instituții a statului, cu Iohannis, cu Ciolacu, cu pleiada de generali care reprezintă intituțiile de forță. La Costinești a fost pumnul lui Iohannis și Ciolacu. Repet: dacă a fost un exces.
Vedeți ce s-a întâmplat pe 10 augus, li s-a spus că au exagerat. Probabil că mulți sunt reticenți să o mai facă și probabil că nu e o regulă să aruncăm cu piatra când cineva încearcă să restaureze ordinea. Dar trebuie să o facă legal. E suficient să ne uităm la statele europene sau SUA, când un polițist îți pune mâine pe capotă sau pe volan, ai înghețat pur și simplu, pentru că știi că există proceduri foarte clare și, dacă nu faci așa, riști să fii împușcat. Ori la noi se pare că tot românul are impresia că totul se negociază. E o chestiune care ține de respectul unei autorități.
Autoritatea se impune, dar respectul se câștigă, nu se decretează prin ordin pe unitate. Or aici e marea problemă. Asta ar trebui să înțeleagă majoritatea jandarmilor. Pompierii și-au câștigat acest respect. Noi facem studii și vă spunem că ei sunt pe primul loc. Medicii, la fel. Chiar și jandarmii se bucură de o încredere ridicată. În special, au fost acele perioade când au fost inundații și au fost în prima linie, au salvat oameni. Sigur că publicul răsplătete acest gest.
Cred că este un credit public suficient de mare și nu cred că acest incident va știrbi din prestigiul jandarmeriei, dar în același timp, e o pată pe care Jandarmeria va trebui să o lămurească. Mă îngrijorează că sunt multe cazuri de acest gen. Oamenii nu mai cred în autoritate, nu mai cred în statul român, cred că își pot face dreptate sigur. Și nu asta este calea europeană a unui stat civilizat. Multe instituții trebuie să-și pună un semn de întrebare, de ce încrederea scade."
