Astăzi se împlinesc cinci ani de la „Mitingul Diasporei", protestul din 10 august 2018 reprimat în mod violent de forțele de ordine de la acea vreme. După ce s-a plimbat între instanțe și parchete, dosarul ”10 august” a fost trimis în judecată, în urmă cu două zile de procurorii militari de la Parchetul General. 16 persoane din conducerea Jandarmeriei sunt acuzate de abuz în serviciu, fals intelectual și purtare abuzivă. În cele mai multe cazuri, faptele lor se prescriu în următorii trei ani.
La 10 august 2018, peste 100.000 de români se adunau în Piața Victoriei pentru ceea ce a fost numit Mitingul Diasporei. Demonstrațiile antiguvernamentale s-au transformat rapid în violențe fără precedent. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa mulțimea, iar peste 700 de persoane au depus plângere la parchet pentru că au fost lovite sau gazate.
Chiar dacă a fost deschis a doua zi după violențe, dosarul a fost clasat în anul 2020 de DIICOT. Ulterior, și la presiunea opiniei publice, a fost redeschis în 2021, iar ancheta a fost reluată anul trecut de Secția Militară a Parchetului General.
Acum două zile, procurorii au anunțat trimiterea în judecată a 16 jandarmi, inclusiv trei foști șefi: Sebastian Cucoș, aflat la acel moment la conducerea Jandarmeriei Române, Laurențiu Cazan, comandantul acțiunii din Piața Victoriei și Ionuț Sindile, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române.
Potrivit Parchetului General, jandarmii au acționat violent și față de manifestanții pașnici, iar 433 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Pe lângă cei 16 inculpați, cu alți doi s-au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției.
Faptele de abuz în serviciu, de care sunt acuzați cei trei foști șefi din Jandarmerie, se prescriu în opt ani de la momentul evenimentelor, adică în august 2026.
Cum au început violențele din 10 august 2018
Pe 10 august 2018, zeci de mii de oameni, mulți dintre ei veniți din afara țării, s-au adunat în Piața Victoriei și au cerut demisia Guvernului, condus la acea vreme de Viorica Dăncilă. Nemulțumiți de implicarea guvernării în Justiție și de prezența lui Liviu Dragnea la conducerea Camerei Deputaților, primii protestatari au ajuns în piață încă din prima parte a zilei.
Primele incidente între protestatari și forțele de ordine au avut loc în jurul orei 16.00, când un grup de manifestanți a forțat cordonul de jandarmi din fața Palatului Victoria. Inițial, echipajele de jandarmi au folosit tunuri cu apă pentru a dispersa manifestanții.
Lucrurile au degenerat odată cu lăsarea serii. Jandarmii au făcut uz de grenade cu gaz lacrimogen pentru a împrăștia mulțimea din Piața Victoriei. Intervenția oamenilor legii a fost amplificată după ce doi jandarmi, un bărbat și o femeie, au fost prinși și loviți de mai mulți protestatari. După ora 23:00, Jandarmeria a intervenit în forță pentru evacuarea pieței. Iar ciocnirile au continuat și pe străzile din zonă.
A doua zi, Parchetul Tribunalului Militar a anunțat deschiderea unui dosar penal privind felul în care au intervenit jandarmii. Dosarul a fost deschis in rem de procurorul Bogdan Pârlog. În total, peste 700 de oameni au depus, la acel moment, plângeri penale după ce au fost agresați sau au inhalat gaze lacrimogene în urma intervenției jandarmilor.
Cum a decurs ancheta dosarului „10 august”
Pe 12 septembrie 2018, Jandarmeria depunea plângere la DIICOT și susținea că protestatarii au urmărit producerea unei lovituri de stat. O săptămână mai târziu, șefii Jandarmeriei Ionuț Sindile, Sebastian Cucoș și Laurențiu Cazan, alături de secretarul de stat Mihai Chirică au fost puși sub acuzare de către Parchetul General pentru abuz în serviciu și participație improprie la purtare abuzivă.
După ce a cerut Ministerului Public dosarul pentru instrumentare, în iulie 2020 DIICOT a clasat mare parte din dosar, inclusiv acuzațiile aduse șefilor din Jandarmerie, rămânând în cercetare doar câteva abuzuri punctuale ale jandarmilor.
Pe 4 august 2020, la presiunea opiniei publice, șefa DIICOT de la acea vreme, Giorgiana Hosu, pensionată între timp, a infirmat parţial soluţia de clasare dată de procurorul Doru Stoica.
Cererea DIICOT a fost trimisă la Curtea de Apel Bucureşti, iar de acolo a ajuns la Tribunalul București. După mai multe amânări, judecătoarea Daria Miheț a decis, în martie 2021, ca dosarul să rămână clasat, iar foștii șefi din Jandarmerie să nu fie urmăriți penal.
În aprilie 2021, Curtea de Apel București a decis redeschiderea dosarului închis inițial de DIICOT și continuarea cercetărilor față de cei patru șefi ai Jandarmeriei, în urma unei contestații depuse de Ioan Crăciuneanu, unul dintre manifestanții răniți la protest.
Tot atunci, dosarul a fost trimis la Secția Parchetelor Militare din Parchetul General, acolo unde numărul suspecților din dosar a crescut considerabil.
